În ultimii șase ani, românii au resimțit puternic creșterea prețurilor la aproape toate bunurile și serviciile esențiale. De la coșul de cumpărături și până la facturile la energie sau carburanți, scumpirile au schimbat modul în care oamenii își organizează viața de zi cu zi. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), costul coșului zilnic a crescut cu aproximativ 60% între 2019 și 2025, dublu față de media înregistrată la nivel european.
Cele mai mari majorări s-au înregistrat la alimente, unde românii au plătit cu peste 60% mai mult față de perioada pre-pandemică, dar nici produsele nealimentare și serviciile nu au fost ocolite de valul scumpirilor. Pentru multe familii, realitatea de astăzi înseamnă cumpărături strict planificate, liste pregătite de acasă și renunțarea la cheltuieli considerate odinioară normale.
Datele oficiale arată clar: între 2019 și 2025, prețurile la alimente au crescut cu 62,67%, cele la produse nealimentare cu 55,52%, iar serviciile cu 52,99%. În medie, indicele prețurilor de consum este mai mare cu aproape 57,5% față de acum șase ani.
Pentru un român obișnuit, aceste procente se traduc în bani mai puțini rămași în portofel după fiecare vizită la supermarket sau după plata facturilor lunare. Un studiu recent confirmă că doar unul din doi români consideră că își permite să cumpere mai mult decât strictul necesar, semn că puterea de cumpărare s-a diminuat semnificativ, potrivit digi24.ro.
Diferențele sunt evidente. În timp ce România a înregistrat o creștere de 63% la alimente, în zona euro procentul mediu a fost de 34% în aceeași perioadă. Asta arată că ritmul scumpirilor de la noi a fost aproape dublu față de cel din țările care folosesc moneda europeană.
Pentru consumatori, acest decalaj înseamnă că standardul de viață din România se erodează mai rapid. Chiar dacă veniturile au crescut în unele sectoare, ele nu au ținut pasul cu explozia prețurilor.
Alimentele sunt campioane la scumpiri, însă nu sunt singurele. Produsele nealimentare, de la electrocasnice la îmbrăcăminte, s-au scumpit cu peste 55%, iar serviciile, precum transport, sănătate, educație, reparații, au urcat cu aproape 53%.
Asta înseamnă că impactul inflației este resimțit pe toate planurile, nu doar la raft. Practic, niciun domeniu din viața de zi cu zi nu a rămas neatins de valul scumpirilor.
Tot mai mulți români recunosc că merg la cumpărături cu planul bine făcut de acasă și că lista a devenit un instrument indispensabil pentru a ține bugetul sub control. Dacă înainte cumpărarea unor produse „de poftă” sau a unor mici răsfățuri era un gest obișnuit, astăzi, pentru numeroase familii, fiecare leu contează. Brandurile mai scumpe sunt înlocuite cu produse mai ieftine sau cu marcă proprie, promoțiile sunt vânate atent, iar cantitățile cumpărate sunt reduse.
De asemenea, cheltuielile pentru haine, produse de confort sau divertisment sunt primele care dispar din planul lunar, pentru a face loc alimentelor de bază și facturilor. În plus, consumatorii devin mai atenți la risipa alimentară, cumpărând doar strictul necesar și calculând porțiile. În același timp, se observă o orientare spre prepararea mâncărurilor acasă, în detrimentul mesei la restaurant sau a comenzilor de tip fast-food, care au ajuns să fie considerate un lux.
Pentru gospodăriile cu venituri mici și medii, scumpirile din ultimii șase ani au însemnat sacrificii serioase: mai puține ieșiri în oraș, vacanțe rare sau lipsa unor bunuri considerate esențiale.
În același timp, presiunea pusă pe salarii și pensii rămâne uriașă. Creșterea veniturilor trebuie să fie una reală, care să acopere nu doar costurile de bază, ci și nevoile firești ale unei familii.