Tăriceanu, complet defazat: UE vrea ca minimum 18% din mașinile achiziționate de autoritățile publice din România să fie electrice, președintele Senatului propune mult mai puțin

UE a stabilit, printr-o directivă inițiată de Comisia Europeană și aprobată de Parlamentul European, dar care nu nu a intrat încă în vigoare, privind reducerea poluării cauzate de autoturisme, o serie de cote minime pentru statele membre în vederea înlocuirii automobilelor actuale deținute de autoritățile publice cu mașini electrice.

Cotele variază în funcție de țară, statul român având ca țintă până în 2025 ca minimum 18% din mașinile achiziționate să fie autoturisme electrice, scrie g4media.ro.

Directiva Comisiei Europene a fost emisă în 2009 și modificată la începutul acestui an, fiind parte a strategiei UE pentru protecția mediului.

Doar că, în același timp, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele ALDE și al Senatului României, a depus în Parlamentul de la București un proiect de lege prin care propune un alt procent.

Liderul ALDE vrea introducerea obligației pentru ministere și pentru administrația publică locală ca cel puțin 10% din totalul autoturismelor achiziționate în fiecare an să fie autoturisme electrice.

„La data intrării în vigoare a prezentei legi se introduce obligativitatea pentru toate entitățile prevăzute în prezenta ordonanță, care achiziționează mai mult de 10 autoturisme anual, ca un procent de minimum 10% din totalul acestora să fie autoturisme electrice, al căror preț unitar nu poate depăși suma de 35.000 euro, inclusiv TVA”, se arată în proiectul de lege inițiat de Tăriceanu.

Propunerea vine în contextul în care mai multe state din Occident au investit deja masiv în industria de producătoare de mașini electrice și au făcut pași importanți pentru încurajarea achiziționării de mașini electrice.

Noile cote negociate de Comisie cu Parlamentul European încă nu au intrat în vigoare.
Cele mai mari cote sunt alocate principalelor state occidentale, printre care Suedia, Finlanda, Germania, Olanda, Luxemburg, Austria și Italia. Cotele lor sunt de 38,5% până în 2025.
La polul opus se află România și Bulgaria, ale căror cote sunt de 18,7% și, respectiv, 17,6%.