România devine, surprinzător, scena unei povești auto pe care Lamborghini nu ar promova-o niciodată oficial. Un colecționar din Timișoara a reușit să cumpere și să salveze singurul prototip funcțional al Lamborghini Sián, primul hypercar hibrid al mărcii italiene, un exemplar care, conform procedurilor uzinei, trebuia să fie distrus după faza de testare.
Modelul provine direct din programul intern de dezvoltare Lamborghini Few-Off și, spre deosebire de cele 82 de unități destinate clienților, acest exemplar a fost folosit pentru teste oficiale de anduranță, poluare și viteză pe pistele din Italia și Germania, acumulând peste 47.000 km, o cifră șocantă pentru un hypercar de peste 2 milioane de euro.
Prototipurile constructorilor de hypercaruri nu sunt considerate „produse comerciale”, ci instrumente de test. Ele nu sunt omologate, nu sunt asigurate pentru uz public și, în mod normal, după finalizarea programului de dezvoltare, sunt tăiate, topite sau arhivate fără șasiu activ.
Așa s-a întâmplat și cu celelalte două prototipuri Sián. Doar acesta a supraviețuit, iar motivul este neașteptat: rulajul mare. Mașina a devenit, paradoxal, prea „uzată” pentru imaginea Lamborghini, dar suficient de stabilă pentru a putea fi vândută, discret, pe un canal non-oficial unui colecționar privat, informează italpassion.
După ce a fost retras din departamentul de teste, prototipul a fost recondiționat în 2024 și, printr-o tranzacție confidențială, a fost cumpărat de un român din Timișoara. Acesta deține deja o colecție cu nume grele: Ferrari 488 Pista Piloti, McLaren 750S Spider, Porsche GT3 RS și Lamborghini Revuelto, însă chiar și în acest context, Sián-ul albastru cu folie de protecție este piesa de rezistență.
În 2025, România devine astfel una dintre foarte puținele țări din lume, poate chiar singura, cu un prototip Lamborghini înmatriculat pe drumurile publice. Sub folie, se mai vede vopseaua originală, albă, iar interiorul poartă urmele vieții sale de vehicul de test: elemente printate 3D, insigne lipsă, Alcantara uzată de zeci de ore de exploatare tehnică.

Prezența acestui prototip nu este doar o curiozitate, ci un moment de imagine rar pentru pasionații auto români. Țara noastră este adesea marginalizată când vine vorba de exclusivități auto, însă acest caz demonstrează că și colecționarii români au început să joace în liga mare, acolo unde accesul nu se cumpără doar cu bani, ci cu relații, reputație și discreție.