Un proiect care promite să aducă echitate pentru mii de români se lovește de un refuz important. Inițiativa privind includerea anilor de ucenicie în calculul pensiei a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ. Măsura ar fi putut oferi beneficii celor care au început să muncească înainte de 2005, dar acum are șanse minime de adoptare.
Propunerea legislativă viza modificarea Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Scopul era ca anii de ucenicie, desfășurați înainte de 2005, să fie considerați vechime în muncă. În perioada respectivă, ucenicia nu era încă reglementată legal ca formă de muncă, deși mulți mulți tineri lucrau efectiv în fabrici și ateliere.
Textul propunea completarea articolului 14 din lege, astfel încât să fie recunoscute „perioadele de ucenicie la locul de muncă, desfășurate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată”. Dacă ar fi fost adoptată, măsura ar fi acordat 0,25 puncte la pensie pentru fiecare an de ucenicie.
Consiliul Legislativ a transmis un aviz negativ, considerând că măsura ar fi contrară principiului neretroactivității. Instituția a avertizat că aplicarea unei asemenea modificări ar genera noi inechități între generațiile de pensionari.
În documentul oficial se arată că: „Ucenicia a fost introdusă ca instituție în dreptul muncii ca atare în anul 2005, legiuitorul de atunci optând în mod expres şi întemeiat pentru aplicarea neretroactivă. O reglementare contrară instituită 20 de ani mai târziu, în loc să repare discriminările pe care îşi propune să le remedieze, poate crea unele noi, prin afectarea persoanelor care au ieșit deja la pensie şi nu au beneficiat de acești ani”.
Astfel, Consiliul avertizează că modificarea ar fi dificil de aplicat. De asemenea, aceasta ar crea tratamente diferite pentru persoane aflate în situații similare.
Autorii propunerii legislative susțin că acei ani de ucenicie au reprezentat o activitate reală și productivă. Ei consideră că statul ar trebui să recunoască munca acelor oameni, mai ales că a contribuit la economia națională.
„Această etapă avea, în mod evident, caracterul unei activităţi pregătitoare în scop productiv, desfășurată într-un cadru de muncă şi contribuind la economia naţională. Cu toate acestea, în lipsa unei reglementări clare în acea perioadă, aceste perioade nu sunt, în prezent, valorificate”, se arată în expunerea de motive.
Potrivit inițiatorilor, recunoașterea anilor de ucenicie ar reprezenta un act de echitate socială. Mulți români care au muncit în anii ’80 și ’90 descoperă acum că vechimea lor nu este recunoscută.
Pentru cei care nu îndeplinesc stagiul minim de cotizare de 15 ani, legislația permite cumpărarea vechimii. Persoanele interesate pot semna un contract de asigurare socială facultativă cu Casa Teritorială de Pensii.
„Cei care doresc să-și completeze anii de cotizare pentru a obține pensia pot încheia un contract de asigurare socială facultativă cu Casa Teritorială de Pensii. Documentul prevede perioada pentru care se achită contribuția, aceasta putând varia de la o lună până la maximum 6 ani, în funcție de nevoile fiecăruia, dar nu mai târziu de momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare”, a explicat Cristiana Dumitrescu, director la Casa de Pensii a Municipiului București, relatează Capital.ro.
În 2025, contribuția minimă lunară este de 1.012,50 lei, echivalentul a 12.150 lei pentru un an complet. Cei care doresc pot contribui cu sume mai mari, pentru o pensie viitoare mai ridicată.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis recent că nu există nicio discuție privind creșterea vârstei de pensionare. „Nu există niciun proiect în legătură cu acest subiect și chiar mă bucur că premierul a nuanțat în cursul acestei dimineți”, a spus acesta, referindu-se la declarațiile premierului Ilie Bolojan.
Manole a menționat că „Partidul Social Democrat nu susține un astfel de demers”. De asemenea, ministrul a mai adaugat că „nu există nicio discuție în interiorul coaliției” privind modificarea vârstei standard.
Guvernul a precizat ulterior că premierul s-a referit doar la „categoriile cu statut special”, adică la eliminarea excepțiilor, nu la o creștere generală.