BERD a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi 2024, pe fondul deficitului bugetar și al măsurilor fiscale

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2023 şi în 2024, potrivit unui raport publicat miercuri de instituţia financiară internaţională.

Deficitul și măsurile fiscale nasc îngrijorări privind creșterea economică

Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,8% în acest an, după ce prognoza din mai indica o expansiune de 2,5% în 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,2% anul viitor, faţă de un nivel de 3,5% estimat în luna mai, se arată în raport.

Economia s-a dovedit rezistentă în 2022 și s-a extins cu 4,7%, determinată de cererea internă robustă și de acumularea de stocuri. În prima jumătate a anului 2023, creșterea a scăzut la 1,7% de la an la an, reflectând o încetinire bruscă în trimestrul al doilea.

Cererea internă a rămas robustă pe fondul cheltuielilor și investițiilor guvernamentale mai mari, dar epuizarea stocurilor și o scădere a exporturilor de mărfuri în termeni anuali au dus la scăderea creșterii.

Producția industrială nu a reușit să revină la creștere până acum, reflectând șocul prețului energiei, precum și cererea externă mai slabă.

Deși inflația este încă ridicată, la 9,4% în iulie 2023, creșterea salariilor reale a fost pozitivă din martie 2023, reflectând condițiile stricte de pe piața muncii.

Poziția fiscală s-a înrăutățit însă, iar autoritățile pregătesc un plan de consolidare fiscală care urmează să fie convenit cu Comisia Europeană. Deficitul fiscal ar putea ajunge la 7% din PIB în 2023, mult mai mare decât 4,4% din PIB bugetat.

Ca atare, moderarea consumului privat, împreună cu potențialele ajustări fiscale, vor defini probabil calea de creștere în acest an.

Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, creșterea PIB-ului este prognozată la 1,8% în 2023 în ansamblu.

Producția și exporturile agricole puternice și investițiile robuste finanțate de UE sunt surse de riscuri pozitive pentru prognoză, în timp ce slăbiciunile din industrie și construcții sunt de așteptat să influențeze creșterea.

În 2024, pe măsură ce inflația se moderează și condițiile financiare se relaxează, creșterea ar putea accelera până la 3,2%, în absența oricăror șocuri majore.