Într-un peisaj urban tot mai complex, unde provocările legate de infrastructură, mediu și echitate socială se intersectează, orașele din întreaga lume redescoperă o strategie cu beneficii surprinzătoare: internalizarea serviciilor publice. După decenii în care externalizarea către firme private părea rețeta universală a eficienței, tot mai multe administrații revin la controlul direct asupra serviciilor esențiale – de la salubritate și întreținerea spațiilor verzi, până la energie, apă sau construcții urbane.
Această schimbare de paradigmă nu este un simplu gest de autonomie instituțională, ci o reacție calculată, născută din constatarea – susținută de studii – că serviciile internalizate pot fi nu doar mai eficiente, ci și mai ieftine, mai transparente și mai bine adaptate realităților locale.
Marile orașe europene care își gestionează singure anumite servicii publice
În Paris, revenirea serviciului de apă în gestiunea directă a administrației (prin crearea entității „Eau de Paris”) a produs economii de zeci de milioane de euro în doar doi ani, bani care au fost reinvestiți în rețeaua de distribuție și în proiecte de sustenabilitate. În plus, controlul asupra infrastructurii critice a permis o mai bună coordonare a politicilor sociale și ecologice.
Un model similar se regăsește în Barcelona, unde municipalitatea a preluat controlul asupra serviciilor de apă și a creat consorții urbane care gestionează direct spațiile publice și politicile de locuire. Experiența catalană a fost atent studiată în întreaga Europă pentru echilibrul pe care l-a reușit între eficiență operațională și implicare civică.
Hamburg a internalizat serviciile energetice pentru a-și atinge obiectivele de neutralitate climatică, considerând că doar prin control public se pot coordona marile transformări energetice. Rezultatul: o infrastructură modernizată mai rapid și o scădere a costurilor cu până la 15% în comparație cu perioada de externalizare.
Creșterea eficienței și scăderea costurilor
Potrivit unui raport realizat de Transnational Institute și EPSU, care a analizat peste 800 de cazuri de „remunicipalizare” din întreaga lume, majoritatea autorităților au raportat o creștere a calității serviciilor, o scădere a costurilor și o îmbunătățire clară a transparenței. În plus, internalizarea a permis, în multe cazuri, crearea de locuri de muncă stabile și mai bine plătite, reducând dependența de subcontractori.
În această tendință globală și o administrație locală din România. În ultimii ani, Sectorul 3 al Capitalei a dezvoltat un model propriu de gestiune directă a unor servicii esențiale – de la salubritate, colectarea deșeurilor și întreținerea spațiilor verzi, până la construcția de străzi, trotuare și pasaje rutiere, realizate cu materiale produse în regie proprie, în stațiile de asfalt și beton deținute de primărie. Această abordare a permis scurtarea lanțurilor decizionale, reducerea costurilor cu intermediarul și implementarea rapidă a unor proiecte ample de infrastructură.
Dincolo de cifre și comparații, aceste modele de gestiune internă reflectă o transformare profundă în modul în care orașele își regândesc rolul: nu doar ca entități administrative, ci ca actori activi în furnizarea de servicii, în protejarea interesului public și în conturarea viitorului comunităților lor.