Ce se întâmplă dacă Rusia închide robinetul de gaze, într-o analiză UBS. România, printre țările cu cel mai mic grad de dependență
România, Polonia și Grecia își acoperă cu gaz rusesc doar 7-9% din necesarul de energie, așa că aceste economii pot înlocui mai ușor gazul rusesc, arată o analiză realizată de compania de investiții bancare și servicii financiare UBS, potrivit Moneyreview.gr.
UBS, analiză: Ce se întâmplă dacă Rusia închide robinetul de gaze
UBS a analizat dependența expunerea țărilor din Europa Centrală și a Greciei la gazele naturale rusești și a ajuns la concluzia că Ungaria este cea mai dependentă de gazele importate din Rusia, conform datelor din 2020. Practic, gazul rusesc reprezintă 27% din consumul intern ungar de energie.
Al doilea nivel de dependență a fost înregistrat de Cehia, unde 18% din necesarul din energie este acoperit de importurile de gaze rusești.
La polul opus sunt, așadar, România, Polonia și Grecia, cu o expunere cuprinsă între 7% și 9%.
„Prin urmare, aceste economii au o capacitate mai mare de a înlocui gazul natural rusesc”, spun analiștii UBS. De altfel, Polonia a încetat să mai primească în mod direct gaze rusești de la sfârșitul lunii aprilie.
Polonia și Cehia au terminale plutitoare pentru gazul natural lichefiat și au primit deja GNL din SUA și Qatar. Pe de altă parte, cele două state europene au grad ridicat de dependență (30-40%) în ceea ce privește hidrocarburile solide, având în vedere rolul cărbunelui.
România este, totodată, țara în care resursele din energie regenerabilă au cel mai important rol (19%).
Cehia și Ungaria dețin cea mai mare pondere a energiei nucleare (16-19%), în timp ce Grecia își acoperă peste 50% din necesarul de energie din produse petroliere.
La nivelul UE, ponderea gazului rusesc reprezintă 45% din importurile de gaz, iar în Germania, 65%.