Cele mai mari pensii speciale din România. Cât câștigă judecătorii de la Curtea Constituțională (CCR)

Cele mai mari pensii speciale din România. Cât câștigă judecătorii de la Curtea Constituțională (CCR)

Pensiile speciale ale parlamentarilor, ale cadrelor serviciilor secrete, diplomaților și ale magistraților au revenit în atenția publicului larg. Sume faraonice sunt utilizate de la bugetul de stat pentru plata beneficiilor speciale. Printre cei mai câștigați din acest punct de vedere sunt judecătorii și procurorii.

Cea mai mare pensie specială dintre cei 9 judecători de la CCR o are Livia Stanciu, peste 93.000 de euro anual (454.717 lei).

Al doilea judecător din punct de vedere al cuantumului pensiei speciale este președintele CCR, Valer Dorneanu, tot aproximativ 93.000 de euro anual (454.068 de lei). Pensia specială a lui Dorneanu a crescut enorm în ultimii ani,de la 32.000 de euro în 2017, până la 66.000 de euro în 2018. În prezent, șeful CCR încasează lunar venituri din pensii lunare,salariul de judecător plus salariul de profesor. În total, 16.000 de euro lunar, aproape cât șeful Curții Supreme a Statelor Unite ale Americii.

Un alt judecător de la CCR cu venituri colosale în România este Marian Enache, cu o pensie specială de aproximativ 102.000 de euro anual, cu tot cu veniturile restante. În 2018, pensia sa specială era de 66.000 de euro anual.

Cea mai nesimțită pensie specială din România

Cea mai nesimțită pensie specială din România este de 77.000 de lei pe lună, adică în jur de 15.000 de euro.

„Cea mai nesimțităpensie specialădin România este în prezent de 77.000 de lei, pensia unui fost comandant magistrat de penitenciar în perioada comunistă. În 2017, aceastăpensie era de 33.400 de lei. Astăzi, ea a ajuns la 77.000 de lei. Îi rog pe cei care nu vor săvadăadevărul săîncerce măcar săurmăreasca cifre”, declara la începutul acestui an deputatul PNL Florin Roman în plenul Camerei Deputaților.

Pensiile speciale beneficiază de o lege specială. Aceste venituri nu se calculează pe baza contributivității, ci ca procent de 80-100% din ultimul salariul brut. Deși în iunie 2020 s-a votat în Parlament impozitarea pensiilor speciale cu 85%, pentru cele mai mari de 7.000 de lei și cu 10% cele între 2.000 și 7.000 de lei, legea a fost atacată la CCR de către Avocatul Poporului și ICCJ. Săptămâna trecută, CCR a amânat pentru a 4-a oară pronunțarea asupra acestor contestații.

Povara pensiilor speciale ar putea trece de 200.000, cu introducerea pensiilor speciale ale primarilor

La finalul anului 2019, în România existau în jur de 180.000 de pensii speciale, evaluate la aproximativ 7 miliarde de lei anual, adică 1,4 miliarde de euro, echivalentul costului autostrăzii Sebeș-Turda, aflată în lucru de 6 ani de zile.

Inițial, pensiile speciale au fost introduse în anul 1997, de Guvernul Victor Ciorbea. Primii beneficiari au fost magistrații iar în lege, aceste remunerații au primit numele de „pensii de serviciu”. În 2003 au fost introduși în schemă și diplomații, apoi grefierii în 2004, funcționarii din Parlament și parlamentarii în 2006, aviatorii, mecanicii de zbor și stewardesele în 2007, angajații de la Curtea de Conturi în 2008.

În plină criză economică, în urmă cu un deceniu, Emil Boc a eliminat pensiile speciale introduse în timpul majorităților parlamentare precedente, iar pe cele militare le-a recalculat în baza criteriului contributivității.

În 2015, în timpul guvernării lui Victor Ponta au fost introduse din nou, toate pensiile speciale, inclusiv pensiile speciale ale parlamentarilor. Excepție a făcut sistemul magistraților și al consilierilor Curții de Conturi.

Și pentru că numărul pensionarilor cu beneficii „speciale” nu este de ajuns, în iulie 2019, guvernul Dăncilă a adoptat în iulie 2019, prin ordonanță de urgență, Codul Administrativ care prevede introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și adjuncți de consilii județene. Un șef de consiliu județean cu 3 mandate ar urma să ajungă la o pensie specială de 7.000 de lei. La începutul lui 2020, judecătorii Curții Constituționale au dat undă verde pensiilor speciale pentru aleșii locali. Asta ar însemna alte câteva zeci de mii de pensionari „speciali”. În acest moment, proiectul este amânat de PNL, prin Ordonanță de Urgență, pentru 2021.

În România, pensiile speciale se plătesc de la Casa de Pensii și de la bugetul de stat. Pentru Armată, Poliție și SRI, ele se achită exclusiv de la bugetul de stat.

În Bulgaria, magistrații profesorii și militarii au pensii speciale. În Germania, funcționarii publici, fermierii și minerii. În Lituania, doar judecătorii. În Olanda, doar cei care practică munci fizice foarte dure, iar în Suedia nicio categorie profesională nu primește pensii speciale.