Tabloul comerțului exterior al României în 2025, conturat de datele provizorii INS, spune o poveste clară despre cum funcționează economia.
Zonele cu cele mai puternice exporturi coincid cu regiunile în care s-au făcut investiții majore în ultimii ani. În același timp, dezvoltarea infrastructurii rutiere a consolidat aceste poli economici și le-a accelerat creșterea.
O economie împărțită în două viteze
România de astăzi evidențiază tot mai clar o divizare economică între regiuni. Vestul și centrul țării au atras investiții consistente și au dezvoltat o industrie puternică. În schimb, estul și sudul rămân dependente în mare parte de agricultură și de industrii tradiționale. Acest contrast nu este întâmplător, ci rezultatul direct al modului în care au fost distribuite investițiile, notează playtech.ro.
Infrastructura dezvoltată în anumite zone a accelerat creșterea economică. Regiunile mai bine conectate au evoluat rapid și au devenit poli de dezvoltare. Celelalte au rămas blocate în sectoare cu valoare adăugată redusă, ceea ce accentuează diferențele de ritm economic la nivel național.
De ce domină vestul exporturile industriale
Unul dintre cele mai evidente exemple este coridorul auto-industrial din vest, construit în jurul autostrăzii A1, care leagă Timișoara de Pitești și funcționează ca o veritabilă coloană vertebrală a exporturilor. Timișul se remarcă puternic, găzduind patru dintre cei mai mari cinci exportatori din industria auto, în jurul cărora s-a dezvoltat o rețea solidă de furnizori.
Această concentrare arată cât de decisivă este infrastructura în atragerea investițiilor și în crearea unor ecosisteme industriale competitive. În contrast, estul țării rămâne mult în urmă. Județe precum Iași și Neamț au doar câte un exportator relevant din sectorul auto, în condițiile în care proiecte majore precum autostrăzile A7 și A8 sunt încă în dezvoltare.
Ce se întâmplă în restul țării
Dezechilibrele devin și mai vizibile dincolo de acest nucleu industrial. Nu mai puțin de 22 din cele 43 de județe nu au nicio companie din domeniul auto în topul exportatorilor, ceea ce spune mult despre structura economiei locale. În aceste zone, activitatea economică este susținută de agricultură, în special producția de cereale, dar și de industrii precum cea textilă, chimică sau construcțiile navale.
Regiuni precum Moldova, Dobrogea și sudul Munteniei ilustrează perfect această realitate. Lipsa infrastructurii moderne continuă să fie principalul obstacol în atragerea marilor investitori, menținând astfel un dezechilibru economic profund între regiuni.
Ce urmează pentru economia României
Pe lângă aceste diferențe interne, apar și presiuni externe. Industria auto europeană, motor important pentru exporturile României, dă semne de încetinire.
Producția de autoturisme a scăzut deja cu 2% în ianuarie 2026, iar estimările PwC Autofacts indică un declin similar pentru întregul an. Acest context afectează direct județele din vest, puternic dependente de acest sector. În acest peisaj, infrastructura și capacitatea de a atrage investiții noi devin esențiale pentru viitor.
„Avem nevoie de predictibilitate, avem foarte multe lucruri în România care ne pot da încredere și acum avem un moment. Acum este momentul în care creăm următoarele premise pentru următorul salt, ne trebuie ambiție, ne trebuie un plan. Discutăm despre strategie, plan, lucruri pe care noi le avem în România. Ne mai trebuie și o cultură, trebuie să ne uităm și la aspectele culturale și să vedem dacă avem o cultură a parteneriatelor”, a transmis, pentru sursa menționată, Dan Lăzărescu, director general al Robert Bosch S.R.L. și reprezentant al Bosch în România.
În esență, harta economică a României va continua să fie modelată de infrastructură și investiții, iar reducerea decalajelor regionale rămâne cheia unei dezvoltări sustenabile.