Consultanții fiscali spun că două prevederi reintroduse în Codul fiscal sunt nocive. Scrisoare deschisă către ministrul Finanțelor, Adrian Câciu
Ordonanța nr. 16 din 2022 a reintrodus în Codul fiscal două prevederi mai vechi care, atunci când au fost aplicate, s-au dovedit a fi nocive și au fost eliminate, avertizează Camera Consultanților Fiscali, care i-a transmis ministrului Finanțelor, Adrian Câciu, o scrisoare prin care atrage atenția asupra „urmărilor negative” pe care le-au avut în trecut prevederile respective, transmite Cotidianul.ro.
Două prevederi reintroduse în Codul fiscal sunt nocive, spun consultanții fiscali
Prima prevedere se referă la reintroducerea obligației de a calcula contribuțiile sociale (contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate) la o bază de calcul egală cu salariul minim brut pe țară în cazul veniturilor din salarii care se situează sub nivelul salariului minim brut pe țară, obținute în baza contractelor cu timp parțial de muncă (modificare care se aplică veniturilor din salarii obținute începând cu data de 1 august 2022).
Camera Consultanților Fiscali spune că măsura a mai fost aplicată în perioada 2017-2019 și că, deși a fost reintrodusă, argumentele care au dus la eliminarea sa sunt de actualitate și astăzi.
În urmă cu aproximativ doi ani și jumătate, în expunerea de motive din Legea 263/2019, prin care a fost eliminată supraimpozitarea contractelor cu timp parțial de muncă, se explicau următoarele:
„(…) Cele mai multe dintre măsurile de majorare ale unor impozite sau taxe au produs efecte negative, în special asupra capitalurilor românești, acestea materializându-se într-o pierdere constantă de competitivitate prin costuri, generată, în primul rând, prin:
- Creșterea costurilor fiscale cu forța de muncă, în special prin supra-impozitarea contractelor cu orar parțial de muncă, accentuând și mai puternic șomajul în rândul tinerilor, în special pentru categoria de vârstă 15-24 de ani
- Supra-impozitarea contractelor de muncă part-time a accentuat și mai puternic șomajul în rândul tinerilor (în special în rândul studenților și tinerilor absolvenți de liceu) și a accentuat munca la negru în unele sectoare de activitate.”
Printre efectele negative enumerate de Cameră se numără și încurajarea muncii „la negru”, ceea ce generează și o reducere a veniturilor încasate la bugetul statului.
„Considerăm că nu este justificat ca aceeași măsură care s-a dovedit nu numai dăunătoare economiei, dar și ineficientă din punct de vedere bugetar și pe care Parlamentul a eliminat-o în mod expres printr-o lege de abrogare, să fie repusă acum în legislația fiscală printr-o ordonanță a Guvernului, fără o minimă analiză a istoricului ei și mai ales fără o consultare transparentă și reală a mediului economic”, se arată în scrisoarea transmis ministrului Adrian Câciu.
Potrivit Camerei, a doua prevedere „nocivă” este reintroducerea condiției privind realizarea de venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale, care trebuie îndeplinită începând cu 1 ianuarie 2023 de către persoanele juridice române pentru încadrarea în definiția microîntreprinderilor care pot beneficia de regimul fiscal implificat specific acestora.
„Astfel, vă precizăm că legislația tocmai aprobată de Guvern nu cuprinde nicio definire a veniturilor din consultanță și/sau management și nici măcar o trimitere la codurile CAEN vizate, ceea ce face extrem de dificil sau chiar imposibil de încadrat în aplicarea practică o gamă largă de servicii în sfera celor care se doresc a fi exceptate sau nu, acestea rămânând adesea să fie interpretate la discreția exclusivă a inspectorilor fiscali, prevederea reintrodusă fiind evident neclară și lipsită de predictibilitate”, se arată în aceeași scrisoare.
Mai mult, textul de lege aprobat de Guvern pare să vizeze doar activitatea de consultanță fiscală, dacă ne raportăm la profesiile liberale reglementate în România de stat, prin lege proprie de organizare și funcționare. Această situație este în contradicție chiar cu nota de fundamentare a ordonanței, notă în care, într-o manieră extrem de lapidară, se face doar o motivare generală referitoare la nivelul ridicat de rentabilitate al activităților exceptate. Este pentru toată lumea evident faptul că toate profesiile liberale reglementate, care își pot organiza activitatea și ca societăți persoane juridice, înregistrează rate de rentabilitate similare sau foarte apropiate. În aceste condiții, Camera consideră că exceptarea consultanței fiscale de la regimul fiscal al microîntreprinderilor este total nefundamentată și profund discriminatorie.
Camera Consultanților Fiscali consideră că reintroducerea prevederilor este nefundamentată în raport cu realitățile economiei și, prin urmare, dăunătoare acesteia, pe de o parte. Pe de altă parte, este total inadecvată scopului declarat al autorităților statului, acela de reducere a evaziunii fiscale și de creștere a veniturilor colectate la bugetul public.