Datoria publică a României a atins în toamna anului trecut un prag fără precedent, depășind 60% din Produsul Intern Brut și amplificând presiunile asupra bugetului. În acest context, autoritățile se confruntă cu riscul prelungirii măsurilor de austeritate, pe fondul încetinirii economiei și al intrării în recesiune tehnică.
Datele oficiale arată o accelerare clară a împrumuturilor statului într-un interval foarte scurt, cu o creștere de aproximativ 25 de miliarde de lei în doar trei luni. În septembrie, datoria publică se situa la 1.096 miliarde de lei, echivalentul a 58,9% din PIB, pentru ca în octombrie să urce la 1.116 miliarde de lei. Tendința a continuat și în noiembrie, când nivelul total a ajuns la 1.121 miliarde de lei, reprezentând 60,2% din PIB.
Raportată la populație, povara datoriei publice se traduce printr-o îndatorare medie de aproximativ 59.000 de lei pentru fiecare român, adică aproape 12.000 de euro. Această realitate fiscală ridică semne de întrebare legate de sustenabilitatea cheltuielilor publice și de capacitatea statului de a finanța majorări de pensii sau salarii. În lipsa unor corecții, riscul menținerii înghețării veniturilor bugetare devine tot mai evident, relatează Antena3.
Legea responsabilității fiscal-bugetare impune Guvernului măsuri concrete atunci când datoria depășește anumite praguri, inclusiv reducerea acesteia cu 5%. În practică, acest lucru presupune limitarea cheltuielilor, înghețarea pensiilor, salariilor și ajutoarelor sociale, măsuri care deja sunt aplicate. În paralel, planul fiscal negociat cu Comisia Europeană prevede o ajustare graduală a datoriei pe o perioadă de șapte ani.
Dacă statul va continua să se împrumute în același ritm, fără a reduce deficitul, înghețarea pensiilor și salariilor ar putea depăși anul 2027.
În plus, datoria externă totală a crescut semnificativ în 2025, ajungând la 227,347 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României. Aceste evoluții se suprapun cu intrarea economiei în recesiune tehnică, confirmată de Institutul Național de Statistică, după două trimestre consecutive de scădere a PIB.