De ce sunt atât de mari facturile la energie. Președintele AEI: „Românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”
Președintele Asociației Energia Inteligentă afirmă într-o analiză că România produce energie relativ ieftin, dar consumatorii plătesc facturi majorate de costurile sistemului energetic.
Potrivit acestuia, între 25% și 45% din valoarea unei facturi reprezintă, de fapt, costul disfuncțiilor din sistem. Critica vizează intervențiile autorităților după anul 2022, inclusiv plafonările, compensările, suprataxările și schimbările legislative repetate.
Ce spune analiza AEI
România produce energie relativ ieftin, însă consumatorii continuă să plătească facturi tot mai mari, iar această contradicție reprezintă „marele paradox energetic” al țării, susține președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Potrivit analizei, situația nu poate fi explicată doar prin războiul din Ucraina, criza energetică sau volatilitatea piețelor europene.
Expertul subliniază că România beneficiază de hidroenergie ieftină, energie nucleară stabilă, gaze naturale interne și capacități regenerabile aflate în creștere, însă prețurile plătite de populație rămân ridicate. „România produce relativ ieftin și vinde relativ scump. Aici apare cea mai mare contradicție economică”, a trasmis Chisăliță.
Acesta consideră că adevărata problemă nu mai este costul efectiv al producerii energiei, ci întregul mecanism care adaugă cheltuieli suplimentare între producător și consumator. „Problema nu mai este strict costul producerii energiei. Problema este costul sistemului energetic în sine, un mecanism care adaugă risc, ineficiență, distorsiuni și cost administrativ la fiecare verigă dintre producător și consumator”, a explicat el.
Cât din factură reprezintă costuri ale disfuncțiilor
O parte semnificativă din factura la energie nu reprezintă costul real al energiei consumate, ci efectul direct al blocajelor și disfuncționalităților din sistem. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, între 25% și 45% din valoarea facturii provine din instabilitate, ineficiențe și costuri administrative.
„Factura finală ar fi cu 25% până la 45% mai mică dacă România ar funcționa ca o piață energetică normală, concurențială, predictibilă și coerent reglementată”, afirmă expertul. În opinia sa, românii nu mai plătesc doar energia consumată, ci și consecințele unui sistem construit defectuos.
„Acesta este marele adevăr pe care discursul public îl evită: românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”, se arată în analiză. Documentul avertizează și asupra unor probleme structurale grave, precum investițiile întârziate, proiectele blocate, interconectările insuficiente și birocrația excesivă, care contribuie la menținerea costurilor ridicate.
Cum critică analiza intervențiile statului
Analiza critică dur modul în care autoritățile au intervenit în piața energetică după anul 2022. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, măsuri precum plafonările, compensările, suprataxările și modificările legislative repetate au accentuat haosul și lipsa de predictibilitate din sistem.
„Problema nu este că statul a intervenit. Problema este că a intervenit permanent, imprevizibil și contradictoriu. România nu mai are nici piață liberă autentică, nici sistem reglementat coerent”, a precizat președintele AEI.
Expertul avertizează că actualul model favorizează anumite grupuri care profită tocmai din instabilitatea pieței. „Aici este adevărata dramă a pieței energetice românești: nu doar că sistemul este ineficient, ci că anumite forme de ineficiență au devenit profitabile pentru «băieții deștepți»”, a mai declarat Dumitru Chisăliță.
În lipsa unor reforme reale și a unor reguli clare și predictibile, România riscă să rămână captivă unui sistem care produce energie ieftină, dar facturează scump populația.