Euro explodează după căderea Guvernului Bolojan. Nou maxim istoric pe piața valutară. Semnal de alarmă pentru economie

Moneda europeană a urcat miercuri la un nou maxim istoric, iar cursul oficial anunțat de Banca Națională a României a ajuns la 5,2688 lei pentru un euro, după ce marți fusese deja stabilit un alt record – 5,2180 lei. Evoluția vine imediat după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură și pe fondul unei perioade de tensiune fiscală și incertitudine politică accentuată.

Creșterea nu a început acum: euro urcă de mai multe zile

Creșterea cursului nu a început însă în ziua moțiunii, ci cu câteva zile mai devreme. Pe 28 aprilie, euro era cotat de BNR la 5,0937 lei. Pe 29 aprilie, pragul psihologic de 5,10 lei a fost depășit, iar pe 30 aprilie cursul a urcat la 5,1417 lei/euro, un nou record la acel moment.

Luni, 4 mai, moneda europeană a ajuns la 5,1998 lei, iar marți, chiar în ziua votului din Parlament, a urcat la 5,2180 lei. Miercuri, piața a împins cursul și mai sus, până la 5,2688 lei/euro. Practic, în doar câteva zile, leul a pierdut rapid teren, iar seria de maxime istorice s-a succedat aproape zilnic.

Legătura directă cu criza politică

Analiștii explică această accelerare prin combinarea a două vulnerabilități: dezechilibrele economice deja existente și șocul politic produs de căderea Executivului.

România venea deja cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar investitorii urmăreau cu atenție capacitatea Guvernului de a menține stabilitatea fiscală. În momentul în care moțiunea de cenzură a trecut și a devenit clar că urmează negocieri dificile pentru formarea unei noi majorități, percepția de risc a crescut imediat.

Pentru investitori, instabilitatea politică înseamnă întotdeauna incertitudine privind taxele, cheltuielile publice, reformele asumate și relația cu Comisia Europeană. Toate acestea se reflectă rapid în cursul valutar.

Bloomberg: una dintre cele mai puternice deprecieri din regiune

Bloomberg notează că leul a pierdut aproximativ 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, cu una dintre cele mai puternice deprecieri dintre monedele piețelor emergente.

Spre deosebire de alte state din regiune, România menține leul într-o bandă controlată mai strict, iar această stabilitate a fost folosită drept „ancoră” împotriva inflației. Tocmai de aceea, o mișcare atât de rapidă a cursului este interpretată de piețe ca un semnal puternic de neîncredere.

Creșterea euro se vede deja în bănci și casele de schimb

Ziua de marți a adus și reacții vizibile pe piața interbancară. Potrivit datelor din piață, euro a urcat până la 5,2325 lei în timpul votului, iar ulterior a închis chiar la 5,2397 lei, semn că presiunea nu s-a oprit după anunțarea rezultatului moțiunii.

La casele de schimb și în ofertele băncilor comerciale, euro a trecut chiar de 5,30 lei, ceea ce a făcut ca efectul să fie resimțit imediat de populație, mai ales de cei cu credite în euro sau plăți recurente în valută.

Nu doar euro: cresc și dolarul, francul și aurul

Nu doar euro a crescut. Dolarul american a ajuns la 4,4746 lei, francul elvețian la 5,7429 lei, iar gramul de aur a urcat la 676,0740 lei, semn că investitorii caută active considerate mai sigure în perioade de incertitudine.

Această migrare spre valute puternice și aur apare frecvent atunci când piețele percep instabilitate politică sau risc fiscal major.

România a mai trecut prin același scenariu

Recordul anterior important fusese atins pe 8 mai 2025, când euro ajunsese la 5,1222 lei, după demisia premierului de atunci, Marcel Ciolacu, în contextul tensiunilor electorale.

Faptul că și acum un nou vârf apare imediat după o criză politică întărește ideea că piața valutară reacționează extrem de rapid la instabilitatea de la vârful puterii.

Pentru perioada următoare, atenția se mută spre două direcții: rapiditatea cu care va fi format un nou guvern și reacția BNR.

O eventuală întârziere în stabilirea unei majorități sau semnale privind relaxarea disciplinei fiscale pot menține presiunea pe curs. În paralel, banca centrală trebuie să decidă cât de mult intervine pentru a tempera deprecierea leului fără a afecta și mai puternic economia prin costuri mai mari de finanțare.

Moțiunea a fost scânteia, problemele erau deja acolo

Pe scurt, creșterea euro nu este doar o reacție la o zi de criză parlamentară, ci rezultatul acumulării unor tensiuni mai vechi – deficit bugetar ridicat, inflație persistentă, neîncredere fiscală – peste care s-a suprapus șocul politic al căderii Guvernului Bolojan.

Moțiunea de cenzură a fost scânteia, dar combustibilul era deja prezent în economie.