Micile cheltuieli lunare afectează bugetul personal. Ce spun specialiștii

Specialiștii au atras atenția asupra micilor cheltuieli lunare care pot afecta semnificativ bugetul personal.

Despre ce este vorba

Specialiștii au vorbit despre cheltuielile lunare care par inofensive, de câțiva lei, însă care, pe termen lung, ele se adună și lasă o gaură în buget. Spre exemplu,  abonamentele care includ streaming video și muzică, aplicații mobile de fitness, meditaţie, limbi străine, jocuri premium sau servicii cloud și software pot începe cu un „free trial”, iar cu timpul pot afecta semnificativ bugetul. Doar cinci abonamente a 25 de lei fiecare/lună înseamnă 125 de lei. Într-un an, vorbim despre 1.500 de lei, conform Adevărul.

„Nu există statistici ample în România vizavi de ce abonamente au românii și cât plătesc pentru ele. În general, genul acesta de abonamente reprezintă ceea ce eu numesc țânțari financiari. Adică, sunt cheltuieli mici și dese, pe care oamenii tind să le ignore sau să le neglijeze, tocmai pentru că este vorba despre sume mici. Nu-ți bați capul cu 20-40 de lei, dar pentru că sunt recurente, pentru că le avem în fiecare lună, sumele care se adună pot să fie foarte consistente”, explică Adrian Asoltanie, specialist în educație financiară, pentru Adevărul.

„Poți seta o plată automată în ziua de salariu, de exemplu să-ți transferi 300 de lei pe un cont de economii. De altfel, poți investi în mod automat. Adică, îți setezi ca suma de 100 de lei să ajungă la un fond mutual de investiții. Cei mai mulți oameni automatizează doar cheltuielile, nu și economisirea. Pun facturile pe plăți automate și nici nu-și mai dau seama ce sume se mai pierd de acolo. Este lucru știut cum, ca antreprenor sau ca om de afaceri, una dintre cele mai bune strategii este de a-ți duce produsele în zona de abonamente. Când ai o bază de plătitori recurenți, cu zece dolari pe lună, atunci ți-ai creat o bază de venituri foarte stabilă”, adaugă el.

De multe ori, abonamentele cumpărate rămân nefolosite. Oamenii le păstrează spunând că le vor folosi ei „la un moment dat”.

„De cele mai multe ori ne abonăm la diverse site-uri din dorința de relaxare. Însă, atunci când ajungem sa nu le folosim și să le plătim degeaba, dar nici nu le dezactivăm fie pentru ca am uitat, fie pentru că tot timpul amânăm, e clar ca acest comportament ascunde umplerea unui gol emoțional. Amânarea lucrurilor, în general, este un mecanism de apărare. Amânăm lucruri din teama de a nu fi suficient, de eșec. Și, apare o dorință de perfecționism care paralizează orice tip de acțiune. Chiar dacă în acest caz, amânarea nu are legătura cu vreun eșec, mecanismul funcționează la fel, mai ales că, în cele mai multe situații este vorba și de o supraîncărcare cu sarcini, un alt mecanism care reflectă fuga de sine”, explică Luminița Tăbăran, psiholog clinician, pentru Adevărul.

„Pe de-o parte, suma modică și invizibilă. Pe de altă parte, procrastinarea și costul insignifiant investit. Sumele mici, achitate online, nu cu bani fizici, nu sunt luate în calcul pe termen lung și nu ne dau impresia că ne-ar goli portofelul. În același timp, ne oferă un confort psihologic ca am întreprins o acțiune în sensul unei probleme, deși ea nu se rezolvă de fapt”, adaugă Laura Găvan, psihoterapeut.

„E un fel de… speranță amânată, dar care e acolo. Faptul că prețul este mic, ne face să nu renunțăm și supraestimăm investiția. Acesta, însă, este un mecanism care pe termen lung, produce costuri mai mari. Este de dorit să stopăm costurile mici dar constante și să ne orientam către acțiuni pe care chiar vrei să le dăm curs”, mai spune aceasta.

Cea mai des întâlnită tactică pe care o folosesc aplicațiile sau platformele digitale este de a condiționa utilizarea acestora prin introducerea cardului pentru a începe un test gratuit.

„Deși, din punct de vedere legal și comercial este dreptul companiei să decidă termenii accesului la produsul său, mai ales în condițiile în care oferă un serviciu gratuit temporar, această strategie începe să fie tot mai puțin apreciată de persoanele educate financiar”, spuneCristian Ionescu, antreprenor în IT și fondatorul unui startup digital.

„La finalul zilei, companiile ar trebui să-și bazeze retenția de clienți pe valoarea reală pe care o livrează, nu pe faptul că uneori, clienții uită să-și dezactiveze abonamentele”, mai explică expertul.

Pentru un buget financiar controlat „primul pas este optimizarea”. „Bugetul îl faci repede, iar beneficiile se văd chiar de luna următoare”, subliniază Adrian Asoltanie.

Același mecanism se vede și în bugetele publice, adaugă el. „Mărunțișurile contează pentru că sunt dese și, atunci, orice optimizae este importantă. Le ignorăm pentru că sunt sume relativ mici și, când le-ai automatizat, ai uitat de ele și nu mai știi ce plătești”, completează Asoltanie.