Mugur Isărescu: Dacă reducem impozitele și creștem deficitele şi datoriile publice, vom depinde și mai mult de finanțarea externă

Publicat: 18 08. 2015, 13:42

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că nu este împotriva reducerii impozitelor, ci împotriva celor șase măsuri de reducere de taxe şi impozite, in­tro­duse în Codul Fiscal.

Acesta a mai explicat că dacă reducem impozitele și creștem deficitele şi datoriile publice, vom depinde și mai mult de finanțarea externă.

„România este o țară de­bi­toare, se împrumută permanent, cel puțin pentru re­fi­nanțarea datoriei existente, și atunci ne preocupă acest su­bi­ect. Văd că nu se înțelege că, dacă reducem impozitele și creștem deficitele şi datoriile publice, vom depinde și mai mult de finanțarea externă“, a precizat Isărescu pentru revista22.ro.

Creşterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potenţialului economic actual, iar stimularea consumului în proporţii mari, prin reducerea masivă de taxe în acelaşi timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice, atrage atenţia guvernatorul BNR.

 ”Nu trebuie să stimulăm con­su­mul în proporţii care periclitează toate echilibrele macro­eco­nomice atât de greu obţinute. În interpretarea noas­tră, la Banca Naţională, creşterea economică de 4% este spre limita potenţialului economic al momentului. A sti­mu­la doar pe latura consumului o economie aflată în creş­tere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi as­ta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil”, a mai explicat acesta.

El a punctat că economia românească a primit în ultimii doi ani o sui­tă de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificaţie, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar şi dobânzile care au coborât „masiv” şi finanţarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice.

„Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gân­dim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se dis­cută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea pro­duc­ti­vi­tă­ţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, ino­vaţie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc”, a precizat guvernatorul.

Isărescu a explicat că BNR nu este împotriva noului Cod Fiscal, ci atrage atenția asupra celor șase măsuri de re­duceri de taxe, unele încorporate în Cod în ultimele zi­le de dezbateri în parlament.

„BNR nu este împotriva Codului Fiscal, vă rog să nu în­tăriți această confuzie! Codul Fiscal este binevenit. Noi atra­gem atenția asupra pachetului celor șase măsuri de re­duceri de taxe, unele încorporate în Cod în ultimele zi­le de dezbateri în parlament. Eu, ca mulți alții, am aflat că toate cele șase măsuri de o asemenea amploare se vor aplica, la grămadă, de la 1 ianuarie 2016, abia după ce Co­dul a fost aprobat. De asemenea, ne-a surprins că o ins­ti­tu­ție a statului român ce are prin lege mandatul de a se pro­nunța în legătură cu politica fiscal-bugetară (și mă refer la Consiliul Fiscal), deși și-a exprimat din timp po­zi­ția critică, nu a fost luată în considerare în dezbatere.

Consiliul de Administrație al BNR s-a pronunțat în una­nimitate în ceea ce privește pachetul celor șase mă­suri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cu­mu­lat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o ci­fră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bu­ge­tar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul even­tuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agri­cu­l­tu­ră. Asupra acestui pachet amplu de reduceri de taxe şi ve­nituri bugetare și a calendarului de implementare – toate măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie – CA al BNR i-a man­datat în unanimitate pe guvernator şi pe alţi membri CA al BNR să prezinte public rezervele noastre serioase pri­vind oportunitatea lui ca pachet, întrucât deficitele re­zultate din introducerea concomitentă a celor șase mă­suri începând cu 1 ianuarie 2016 vor schimba direcția de dezvoltare a României, vor afecta macrostabilitatea și, pe această cale, condițiile de finanțare nu numai a bu­ge­tu­lui, ci a întregii economii româneşti. Pe scurt, nu sun­tem, nici eu și nici BNR, împotriva Codului, salutăm că s-a reușit elaborarea unui document atât de important, dar avem rezerve serioase privind aprobarea con­co­mi­ten­tă a celor șase reduceri de taxe, din cauza impactului lor asupra macrostabilității, a stabilității financiare și, în ul­ti­mă instanță, asupra stabilității prețurilor”, a detaliat Mugur Isărescu.