O decizie a Curții de Apel Brașov pune instrumentele de garantare sub semnul întrebării. IMM-urile riscă să rămână fără garanții de stat pentru proiectele europene

O decizie a Curții de Apel Brașov riscă să pună pe tapet la nivelul Comisiei Europene modul în care sunt acordate și gestionate garanțiile de stat pentru co-finanțarea proiectelor europene derulate de IMM-urile din România, dar și practica de soluționare a instanțelor românești în materia acestor garanții care se suprapun legislației europene privind ajutoarele de stat, potrivit Economica.net.

Speța în cauză este Vlăsia SRL versus OTP Bank și Eximbank, iar în urmă cu șapte ani Tribunalul București dăduse câștig de cauză IMM-ului care implementa un proiect integrat de procesare carne în valoare de aproape 10 milioane euro, finanțat cu fonduri europene. Totodată, instanța a dispus despăgubiri record pentru un proces de acest gen, de aproximativ 24 de milioane de euro, plătibili în solidar de către cele două instituții de credit, și restituirea garanției emise de stat și executate în mod ilicit de OTP Bank.

Curtea de Apel Brașov a schimbat complet decizia, după șase ani și jumătate de judecare a apelurilor formulate de cele două bănci. Instanța exonerează cele două instituții de credit de orice responsabilitate privind implementarea și monitorizarea proiectului de investiții finanțat din fonduri UE și exigibilizarea creditului de investiții înainte de termen, ceea ce practic a blocat iremediabil finalizarea capacității de producție.

Instanța apreciază că băncile nu au o culpă comună, cu toate că inclusiv în apărările formulate în apel OTP Bank și Eximbank se acuză reciproc pentru întârzierea proiectului și exigibilizarea anticipată a acestuia.

După cea a societății din Pitești, cea mai mare pierdere este înregistrată de bugetul de stat, din care a fost plătită direct garanția de 3,2 milioane euro.

Întreprinderile mici și mijlocii riscă să rămână fără garanții de stat pentru proiectele europene

Dacă hotărârea rămâne definitivă, principala pierdere ar putea fi înregistrată de întrerpinderile mici și mijlocii în următorul cadru bugetar în care România are alocate fonduri de 80 de miliarde de euro și de bugetul de stat dacă se va constata că modalitatea în care sunt acordate garanțiile în numele și contul statului prin Eximbank permite transformarea acestora în ajutoare de stat pentru băncile creditoare.

Nu în ultimul rând, există pericolul ca o eventuală acțiune a Comisiei Europene să se transforme în infrigement pentru statul român, chiar la începutul perioadei în care țara noastră beneficiază de cea mai mare valoare a fondurilor europene destinate dezvoltării.