Rata inflației din Uniunea Europeană a înregistrat o creștere vizibilă în luna martie, ajungând la 2,8%, comparativ cu 2,1% în februarie. Datele oficiale au fost publicate joi, 16 aprilie, de Eurostat. În acest context, România rămâne țara cu cea mai ridicată rată a inflației din blocul comunitar.
Diferențele dintre statele UE în materie de inflație devin tot mai evidente. Danemarca a înregistrat o rată a inflației de doar 1%, iar Cehia, Cipru și Suedia s-au situat la 1,5%. În contrast, România rămâne în fruntea clasamentului, cu 9%, urmată la distanță de Croația și Lituania.
Evoluția față de luna februarie arată o tendință îngrijorătoare. Inflația a crescut în 23 de state membre, inclusiv în România, unde a urcat de la 8,3% la 9%. Nici zona euro nu face excepție, rata anuală ajungând la 2,6% în martie. Creșterea este alimentată în principal de scumpirea serviciilor, dar și de majorarea prețurilor la energie și alimente.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în România presiunile rămân puternice. Inflația anuală se apropie de pragul de 10%, după ce serviciile, mărfurile nealimentare și produsele alimentare s-au scumpit considerabil. De altfel, este a opta lună consecutivă în care inflația se menține peste 9%, în ciuda unei perioade anterioare de ușoară temperare. În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,78% față de februarie, iar de la începutul anului inflația a ajuns la 2,3%. Media ultimelor 12 luni indică o creștere de 8,5%.
Evoluțiile recente arată că inflația rămâne ridicată și atunci când este analizată prin indicatorii armonizați la nivel european. În martie 2026, indicele armonizat al prețurilor de consum a ajuns la 100,92% față de februarie. Rata anuală a inflației, calculată pe baza IAPC, s-a situat la 9%. Pe termen mai lung, tendința este clară: media ultimelor 12 luni indică o creștere de 7,6% a prețurilor.
Conform INS, modul de calcul a fost ajustat, ceea ce influențează direct rezultatele. Din 2026, jocurile de noroc au fost incluse în coșul de consum, înregistrând scumpiri atât de la o lună la alta, cât și față de finalul anului trecut. În același timp, efectele eliminării plafonării prețurilor la energia electrică, aplicată din august 2025, continuă să se resimtă în nivelul general al inflației.
Estimările indică o evoluție în două etape, cu presiuni pe termen scurt și o temperare treptată ulterior. Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru finalul lui 2026, până la 3,9%. Acest lucru arată că inflația va rămâne peste nivelul dorit mai mult timp decât se anticipa.
Pentru 2027, scenariul este mai favorabil, cu o posibilă scădere la 2,7%, conform datelor prezentate de guvernatorul Mugur Isărescu. Pe termen scurt însă, tendința rămâne de creștere, iar BNR avertizează că în perioada martie–iunie 2026 inflația va depăși estimările anterioare, în principal din cauza scumpirii combustibililor.
Creșterea cotațiilor la petrol și gaze naturale, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, continuă să pună presiune asupra prețurilor și asupra bugetelor consumatorilor.