România, cel mai mare deficit de încasare a TVA din UE. Nu a colectat mai mult de o treime din veniturile preconizate
Potrivit Comisiei Europene, România nu încasează mai mult de o treime din taxa pe valoarea adăugată care ar trebui colectată, realizând astfel cel mai mare deficit de încasare a TVA din UniuneaEuropeană.
România, cel mai mare deficit de colectare a TVA dinUE
Deficitul de încasare a TVA măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a respectării normelor în materie de TVA și de asigurare a conformității în fiecare stat membru, deoarece oferă o estimare a pierderilor de venituri din cauza fraudelor și a evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a falimentelor, a insolvențelor financiare, precum și a erorilor decalcul.
România a rămas și în 2018 statul cu cel mai ridicat deficit de colectare a TVA (procentual) din UE, deoarece nu a încasat 33,8% din veniturile preconizate. În acest top, țara noastră este urmată de Grecia (cu o rată de neîncasare a TVA de 30,1%) și Lituania(25,9%).
CE a mai anunțat că, la nivel european, statele membre au pierdut venituri de 140 miliarde de euro din neîncasarea TVA în anul 2018, deficit ce este așteptat să crească în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19.
Astfel, anul acesta, deficitul de încasare a TVA este așteptat să se ridice la 164 miliarde de euro. Așadar, se evidențiază nevoia reformării normelor UE în materie de TVA și necesitatea unei cooperări sporite între statele membre pentru a combate fraudele în materie deTVA, mai precizează executivul UE.
La polul opus, cele mai mici rate de neîncasare a TVA din UE se înregistrează în Suedia (0,7%), Croația (3,5%) și Finlanda (3,6%), arată raportul Comisiei asupra deficitului de colectare aTVA.
România, pe antepenultimul loc în UE la îmbunătățirea performanțelor digitale
Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică, anul trecut, toate statele membre UE și-au îmbunătățit performanțele digitale.
Țări precum Finlanda, Suedia, Danemarca și Olanda au obținut cele mai mari calificative în„Indicele economiei și societății digitale” (Digital Economy and Society Index – DESI).La acest capitol,România se clasează pe antepenultimul loc, înaintea Bulgariei
„DESI” este calculat anual, analizând performanțele din cinci mari domenii: conectivitate, capital uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale şi servicii publice digitale. Studiul a vizat persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani.
„Economia ar putea crește foarte rapid în următorii 7 ani”
În următorii 7 ani, țara noastră ar putea atrage fonduri europene pentru investiții de o valoare fără precedent.
„Obligatoriu va trebui să facem investiții șisă ne concentrăm toate resursele și eforturile pe surse defonduri europene.Avem o oportunitate enormă, pe care probabil nu o vom mai avea curând.În următorul exercițiu financiar, 2021-2027, avem alocați pentru România aproape 80 de miliarde de euro, fonduri nerambursabile și bani pe care-i putem împrumuta. România are un PIB de 200 de miliarde.
Trebuie să avem înclinare pentru a absorbi acești bani, cât mai mult posibil, dacă nu chiar toți. Bani proprii, clar, nu avem. Nu există alternativă pentru investiții.
Infrastructura este prioritară, unde avem decalaje foarte mari. Proiectele de infrastructură trebuie pornite, finanțate dinfonduri europene. Dacă vom face asta, ne va fi foarte bine. Anual, timp de 7 ani de zile, vom avea peste 11 miliarde de euro. Asta înseamnă peste 5% din PIB pe an. În acest moment, toate investițiile publice sunt undeva la 3% din PIB.”, a declarat economistul Ionuț Dumitru pentruB1.ro.