Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS), în 2024 România a fost țara cu cele mai mici prețuri la categoria “Alimente și băuturi nealcoolice”. Țara noastră este urmată de Slovacia și Polonia, iar în capătul opus al listei, cu cele mai mari prețuri , se situează Luxemburg și Danemarca.
Documentul publicat vineri de INS se bazează pe date Eurostat. Cifrele arată că în 2024 România se afla cu 76% sub media UE în categoria alimentelor și băuturilor non-alcoolice. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicii nivelului prețurilor exprimă câte unități monetare sunt necesare pentru a achiziționa un volum identic de bunuri și servicii în diferite țări. Anul trecut, în Uniunea Europeană, pentru bunurile de consum și serviciile incluse în consumul final al populației, costul mediu a fost de 100 de euro. Cel mai mult a înregistrat Danemarca, cu 143 de euro, iar cel mai puțin Bulgaria, cu doar 60 de euro.
Pentru grupa “Recreere și cultură”, tot România are cel mai scăzut nivel al prețurilor dintre țările Uniunii Europene (67%), cu doar un procent sub Bulgaria (68%).
Potrivit raportului INS, pentru grupele “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței”, “Transport” și “Servicii de cazare și restaurante”, Bulgaria este cel mai ieftin stat cu 75%, 72% si respectiv 53%. Pentru aceleași grupuri, Luxemburg este cea mai scumpă țară din UE la categoria “Articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea curentă a locuinței” (123%) și Danemarca pentru “Transport” (125%) și “Servicii de cazare și restaurante” (148%).
Conform Agerpres, la indicele de volum al PIB/cap de locuitor, țara noastră înregistrează o valoare, calculată pe baza parităților puterii de cumpărare (PPC), de 78% față de media UE. România este urmată de Ungaria și Croația, ambele cu 77% față de media UE.
Cel mai ridicat nivel al Produsului Intern Brut pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat în Luxemburg și depășește media UE cu 142%, iar cea mai mică valoare a PIB-ului pe locuitor a fost înregistrată în Bulgaria, cu 34% sub medie, relatează HotNews.
Acest lucru se explică parțial prin faptul că un număr mare de cetățeni străini au o pondere crescută ân forța de muncă totală a țării și contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populația rezidentă, raportează Agerpres.