România se laudă o ”creștere economică chinezească”, dar costul vieții a crescut în acelaşi ritm. Avertismentele analiștilor
Tigrul de hârtie al Balcanilor! Creşterea economică românească doboară record după record, dar viaţa se scumpeşte de la o zi la alta.
România a avut o creştere economică de 7%, în 2017, fruntaşă în Europa, şi chiar mai mare decât cea a Chinei.
Cu toatea asta, preţurile țin și ele pasul, aşa că majorările salariale se duc pe mâncare mai scumpă şi facturi mai mari.
Creșterea economică este bazat pe consum, iar statul e nevoit să se împrumute ca să acopere cheltuielile cu salariile, în loc să susţină investiţiile şi creşterea producţiei, care să asigure bunăstarea pe termen lung.
Încurajați de salariile mai mari şi de scăderile de taxe, românii au cheltuit mai mult pe mâncare, electronice, vacanţe şi maşini. Asta a făcut ca 70% din creşterea economică-record din 2017 să vină din consum.
″Este o creştere economică chinezească, în sensul că este foarte accelerată, mult peste potenţial, cu salarii în creştere, nesustenabilă, cu inflaţie în creştere, avem mai mulţi bani, dar puterea de cumpărare mai mică. Avem mai mulți bani, dar putem cumpăra mai puţine produse, pentru că avem cheltuieli mai mari″, spune Iancu Gudă, președintele analiștilor financiari-bancari.
”Paradoxul e că ne îndatorăm ca ţara ca să creştem salarii, salarii care se duc în consum către produse din import”, mai avertizează Iancu Gudă, potrivit știrileprotv.
Investitorii străini trag şi ei un semnal de alarmă: dezvoltarea României e frânată de lipsa infrastructurii.
”Nu este doar despre a construi drumuri, ci cum conectezi toate regiunile ţării care s-ar putea transforma în zone atractive pentru oamenii de afaceri. Energizezi universităţile de acolo, stimulezi populaţia tânără şi atunci investiţiile vor începe să vină spre acele zone”, spune Farrukh Khan, reprezentant Consiliul Investitorilor străini.
Anul trecut, datoria publică a crescut cu un miliard de euro, până la 33 de miliarde de euro. Tot anul trecut, însă, investiţiile făcute de stat au fost la minimul ultimilor 15 ani.