Situație îngrijorătoare: ”Dezmăţul” bugetar ne apropie de perioada crizei, când România nu mai făcea față cheltuielilor curente

Mai mult de jumătate din veniturile pe care le încasează statul român sunt cheltuite pe salariile bugetarilor și pe pensii. Este vorba despre 65% din venituri, astfel ajungându-se la cel mai înalt nivel de după perioada 2009-2010, când România a fost nevoită să se împrumute la Fondul Monetar Internațional pentru a face față cheltuielilor curente, potrivit unei analize publicate de Adevărul.

Datele execuției bugetare pe primele opt luni arată că statul a avut venituri bugetare de 160,4 miliarde de lei, și a cheltuit 166,9 miliarde de lei, o sumă cu 6,5 miliarde de lei mai mult decât a încasat. Astfel, se ajunge la un deficit bugetar din ianuarie până în august de 0,78% din PIB, o cifră dublă faţă de cea din aceeași perioadă a anului trecut. Atunci deficitul a fost de 0,41% din PIB.

Concret, din cele 160 de miliarde de lei încasate în primele opt luni ale acestui an, 44,9 de miliarde de lei au fost folosite pentru a asigura salariile bugetarilor.
Față de anul trecut, cheltuielile au crescut cu 21,4%, ca urmare a creșterilor salariilor prevăzute în Legea salarizării, precum și majorării salariului minim pe economie.

Statul a mai cheltuit aproximativ 59,85 miliarde de lei pe asistenţa socială, adică mai ales pe pensii, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Motivul este majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie și 1 iulie.

Cu alte cuvinte, 104,76 miliarde de lei din încasările din primele opt luni ale anului au mers pe acoperirea promisiunilor electorale prin care au fost majorate pensiile şi salariile, se arată în analiza citată.

Îngrijorător este faptul că datele arată că un maxim al „dezmăţului” cheltuielilor pe salarii şi pensii a mai avut loc în anii 2009 şi 2010. Atunci majorările succesive au făcut ca Guvernul să distribuie peste 72% din veniturile bugetare către aceste cheltuieli.

De altfel, în 2009, statul a apelat la un împrumut din partea Fondului Monetar Internațional pentu a putea plăti cheltuielile curente, adică mai ales pensiile și salariile.

Astfel, anul acesta, raportul cheltuieli pentru pensii şi salarii versus venituri bugetare este aproape de maximul istoric, fiind depăşit doar de perioada de după criza economică din anii 2009 – 2010, subliniază sursa citată.

În acest context, probleme sunt și la capitolul investiții. Asta pentru că Executivul a tăiat la minimum investițiile pentru a ține în frâu deficitul.

Deși în proiectul de buget sunt menționate investiții totale de 34,4 miliarde de lei, adică 4,2% din PIB, pentru 2017, în primele opt luni ale anului, cheltuielile pentru investiţii au fost de 10,5 miliarde lei, respectiv numai 1,3% din PIB, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost de 2% din PIB.