Alina Mungiu Pippidi: Anul de la Colectiv, în cifre. Ce s-a schimbat în România după tragedia din clubul bucureștean 

Alina Mungiu Pippidi prezintă, într-un articol apărut pe site-ul România Curată, o paralelă între situația din România de dinaninte de tragedia din clubul Colectiv și de la un an după incendiu.

Astfel, în cazul secției de arși de la Spitalul Floreasca, în noiembrie 205, jurnalistul Cătălin Tolontan anunța că ”după şapte ani de investiţii şi şapte luni de la inaugurare, unitatea modernă de arşi de la spitalul Floreasca nu a fost încă folosită”. Un an mai târziu, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu dezvăluia însă că nu a existat niciodată o unitate modernă de arşi la spitalul Floreasca, ci una pentru tonifierea organismului, pentru tratamente anti-îmbătrânire.

Înainte de incendiul din Colectiv, existau 11 locuri pentru marii arşi (peste 20 la sută suprafaţă arsă) în secţia ATI de la Spitalul de Arşi și alte șase la Floreasca. În prezent, secţia ATI a fost închisă după ce poze cu larve în răni au apărut în presă, iar cea de la Floreasca nu e de fapt conform standardelor. Astfel, dacă în statele din Occident pacienții cu arsuri de 40% din suprafața corpului au mari șanse de a supraviețui, în România, „un pacient cu arsuri de gradul II (…) are şanse minime de supravieţuire în România, indiferent unde este internat, datorită infrastructurii total improprii“, a explicat profesorul Dragoş Pieptu pentru Adevărul.

Dacă până anul trecut, existau peste zece mii de infecţii intraspitaliceşti pe an din cauza dezinfectanţilor neconformi, după scandalul Hexi Pharma, Procurorul General și Institutului Cantacuzino, au anunțat că dezinfectanţii neconformi ar omorî totuşi bacteriile. Totuși, numărul infecţiilor de fapt nu se poate şti, acestea fiind subraportate.

În ceea ce privește Institutul Cantacuzino, înainte de 30 octombrie 2015, era ”salvat in extremis după demonstraţii de stradă ale studenţilor medicinişti în 2015, prin acoperirea datoriilor către ANAF, închiderea discuţiei despre valoarea terenului pentru dezvoltatorii imobiliari, trecerea la Ministerul Educaţiei, rectificare bugetară pozitivă, asistenţă tehnică Pasteur”. Abia anul viitor se va vedea, însă, dacă se poate relua producția de vaccinuri.

În cazul TAROM, anul trecut existau datorii de zece milioane de euro, la care, până în prezent s-au adăugat altele, plus defecțiuni tot mai dese, mai arată sursa citată.

La capitolul închisori, în 2015 se știa că sunt 28.000 de deţinuţi la 18.800 locuri.În prezent, situația este aceeași, doar că între timp, s-a mai aflat că 11.500 de români se află după gratii în alte state din UE.

Cât despre situația politică, înainte de octombrie 2015, era prim-ministru Victor Ponta, „ posibil un viitor condamnat penal cu suspendare”, iar acum, cu aproximativ o lună înainte de alegerile parlamentare, candidat favorit pentru șefia noului guvern este Liviu Dragnea, care a primit o condamnare definitivă cu suspendare. Mai mult, în privința ofertei pentru Educație a PSD, apar aceleași nume: Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu, urmăriţi penal în dosarul Microsoft.

La capitolul intervenției ISU și a ambulanțelor, Alina Mungiu Pippidi constată următoarele:

Înainte – 64 de morţi de la Colectiv atribuiţi sistemului medical, deşi intervenţia a fost promptă. ISU a greşit la autorizarea clubului, prevenţia nefuncţionînd cum trebuie, cu 4304 controale și verificări în scopul prevenirii situațiilor de urgență în 2015, în general formale, pentru 27 500 de obiective în Bucureşti şi Ilfov.

După – 64 de morţi, rudele cer despăgubiri 212 milioane de euro doar de la ISU şi cei doi pompieri inculpaţi, pînă în septembrie 2016 3056 de controale conform GSP.

”Lor li se adaugă Ioan Gyuri Pascu, mai întîi ucis, conform presei, de o ambulanţă criminal de neglijentă (controale şi sancţiuni la ambulanţă de la Corpul de Control şi alte trei instituţii), mai pe urmă (noroc cu Cristi Greţcu) din vina sectanţilor, mai ales a văduvei”, adaugă Pippidi.

Nici în ceea ce privește situația de la ministerul de Interne, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Anul trecut, la conducerea MAI se afla ”un plagiator cu acte”, iar acum, ”un plagiator cu acte până în septembrie, pe urmă reformator cu contract limitat indiferent de rezultatul alegerilor”.

La fel stau lucurile și în privința Republicii Moldova:

Înainte: Cît p-aci să o ia proruşii.

După: Cît p-aci să o ia proruşii, dar din primul tur.