Autoritățile locale ar putea fi obligate să reabiliteze adăposturile civile din blocuri. Legea care-i face pe primari să strâmbe din nas

O lege adoptată la Senat ar putea obliga autoritățile locale să finanțeze reabilitarea adăposturilor de protecție civilă din blocurile de locuințe. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să treacă și de votul Camerei Deputaților.

O lege care-i face pe primari să strâmbe din nas

Războiul din Ucraina durează de aproape patru ani și nu prea sunt seme că se va încheia curând. Deși politicienii românii vorbesc tot timpul despre conflictul de la graniță, când vine vorba despre protejarea populației civile se dovedesc total insensibili și inconștienți. În ultimii ani s-au luat prea puține măsuri pentru o situație de criză.

„Ministerul Apărării Naţionale nu este structura responsabilă cu gestionarea adăposturilor anti-aeriene, anti-atomice sau de altă natură. În schimb este o problemă de siguranţă naţională şi s-a văzut foarte clar în conflictul din proximitatea graniţelor României că este absolut necesar să revedem acest sistem de adăposturi”,  spunea generalul Gheorghiţă Vlad.

De fiecare dată, când se pune problema protejării populației de eventuale calamități, politicienii folosesc aceeași placă: „Nu sunt bani”. Nu sunt bani pentru construcția și dotarea adăposturilor civile. Prioritare sunt îndestularea nomenklaturii politice, parangheliile de partid sau alimentarea rețelelo clientelare.

O nouă lege, adoptată în Senat, este pe cale să schimbe – într-o foarte mică măsură – lucrurile. Actul normativ propune ca autoritățile locale să finanțeze reabilitarea și dotarea adăposturilor de protecție civilă. Din păcate, legea nu instituie obligativitatea ci doar posibilitatea. Cu alte cuvinte, dacă primarul, respectiv Consiliul Local nu sunt de acord, să aloce sumele necesare, românii vor rămâne liniștiți în bătaia bombelor și a rachetelor.

Ce prevede actul normativ adoptat la Senat

Proiectul de lege adoptat de Senat modifică reglementările din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă. Astfel, la solicitarea asociatiilor de proprietari, consiliile locale, pot aproba (sau nu!!!!) finanțarea cheltuielilor necesare pentru reparații şi intreţinere a adăposturilor civile din blocurile de locuințe.

Legea actuală stabilește că responsabilitatea întreţinerii şi menţinerii în stare de funcționare a fondului de adăpostire revine deţinătorilor cu orice titlu, respectiv asociaţiilor de proprietari. În practică, aceste entităţi nu dispun nici de resursele financiare, nici de capacitatea tehnică necesară pentru efectuarea lucrărilor specifice (ventilaţie, etanşare, reţele electrice de urgenţă, uşi etanşe, sisteme de filtrare etc.).

Drept urmare, o mare parte dintre adăposturile civile amplasate în blocuri sunt degradate, improprii utilizării şi nu îndeplinesc rolul pentru care au fost concepute. Aici ar trebui adăugat că adăposturile civile sunt cam singurele care ar putea proteja populația. Spre deosebire de ceea ce se întâmplă în Finlanda, de exemplu, statul prin autoritățile locale sau centrale, nu este preocupat să investească în infrastructura de protecție civilă.

În acest context, modificarea urmărește instituirea unui cadru legal care să permită autorităților locale să se implice în întreținerea fondului de adăpostire, în parteneriat cu asociațiile de proprietari. Măsura are drept scop creșterea gradului de siguranță publică și extinderea numărului de adăposturi funcționale.

O lege care trebuie adoptată urgent

O astfel de lege ar trebui adoptată în regim de urgență. Din păcate, atunci când vine vorba despre interesul cetățenilor, parlamentul se mișcă cu încetinitorul. Iar asta atunci când nu blochează de-a binelea orice astfel de inițiativă. Este de așteptat ca PNL și USR să se opună adoptării unui astfel de act normativ – așa cum au făcut-o și în alte cazuri – pentru că are drept autori parlamentari de la PSD, AUR și UDMR.

Interesele de partid primează de fiecare dată, chiar dacă, în cazul de față, presa din Rusia a lansat o amenințare directă asupra țării n0astre. România este prezentată principala țintă a unui eventual atac al Moscovei asupra NATO. Comentatori militari citați de presa rusă vorbesc despre bombardamente intense sau chiar atacuri nucleare împotriva Bucureștiului.

„Dacă forțele NATO vor ataca grupul transnistrean al Forțelor Armate Ruse, va fi lansat un atac de represalii împotriva acestor forțe, a comandamentului lor sau direct împotriva Bucureștiului. Este clar că punctul central al operațiunii va fi România, nu Moldova. Bucureștiul nu este un loc împotriva căruia am ezita să folosim mijloace speciale, inclusiv focoase nucleare”, a afirmat un expert rus.

România are aproximativ 5.000 – 5.072 de adăposturi de protecție civilă înregistrate oficial, multe dintre ele fiind într-o stare nefuncțională sau necorespunzătoare. Conform estimărilor oficiale, doar 600.000 de cetățeni, dintr-un total de aproximativ 18 milioane, ar putea fi adăpostiți. Or, în caz de nevoie, infrastructura de protecție civilă poate proteja doar 3% din populația civilă.