Avertisment din partea șefei UNJR: Nu avem garanții că datele din interceptări nu sunt folosite în afara procesului penal

Oamenii nu au garanţii că informaţiile din mandatele de supraveghere tehnică nu sunt folosite în afara procesului penal, atrage atenţia şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. Dana Gîrbovan susţine că numai în 2014, SRI a pus în executare peste 40.000 de mandate de supraveghere tehnică. Astfel, serviciul a avut acces la o sumedenie de informaţii din viaţa privată a cetăţenilor vizaţi, informează Mediafax.

"Dacă luăm ca exemplu problema interceptărilor cetăţenii nu au avut, la rândul lor, în contrapondere, minime garanţii privind faptul că aceste informaţii nu sunt folosite în afara procesului penal, în lipsa reglementărilor care să specifice, cu un grad corespunzător de precizie, modalitatea de examinare a informaţiei obţinute sau procedurile de păstrare a integrităţii şi confidenţialităţii acesteia, precum şi procedurile de distrugere a ei. Ar fi rolul justiţiei să ofere garanţii, minime măcar, care să asigure cetăţenii ca dreptul lor la viaţa privată nu este încălcat de instituţii ale statului nesupuse nici unui control efectiv", a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. Dana Gîrbovan atrage atenţia că SRI a pus în executare peste 40.000 de mandate de supraveghere tehnică în anul 2014.

Șefa UNJR a vrut să clarifice și implicarea serviciilor secrete în justiţie.

"Există o tendinţă din partea unora de a bagateliza problemele generate de implicarea serviciilor în justiţie, pe care o prezintă ca fiind de fapt ceva normal într-un stat democratic. Or, nu este deloc aşa, deoarece prin implicarea serviciilor secrete în justiţie sunt afectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor şi, implicit, garanţile oferite pentru a le proteja", a explicat Dana Gîrbovan.

Aceasta a precizat că problema implicării serviciilor de informaţii în justiţie nu se limitează doar la interceptări.

"Dintre sarcinile informativ-operative ce exced legii pe care CSAT le-a trasat SRI-ului a fost şi prevenirea accesului unor ''persoane corupte'' în funcţii publice, deşi acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Aceste verificări prealabile, ce ar fi putut influenţa şi numirile în cazul funcţiilor de conducere din justiţie, erau făcute de un serviciu de informaţii în afara cadrului legal, fără a exista o procedură şi fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoştinţă de conţinutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze”, a mai spus șefa UNJR.