CCR explică controversa privind pensiile speciale: Sesizare a fost făcută privind modul de adoptare a Codului Administrativ și nu pe articol specific / Nici bugetul nu a fost analizat pe text
Judecătorii Curții Constituționale au venit joi cu precizări după controversele provocate prin respingerea sesizărilor făcute pe legea bugetului de stat, adoptată de Guvernul Orban, și Codul Administrativ, adoptat prin OUG de fostul guvern Dăncilă.
În privința bugetului de stat, CCR precizează că a fost sesizată privind un posibil conflict de natură judiciară între Guvern și Parlament, conflict pe care l-a respins, și nu s-a intrat în analiză privind prevederile din legi.
„Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la un conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României şi Parlamentul României, în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra constituționalității celor două legi”, arată CCR într-un comunicat de presă.
O controversă mai mare a fost creată privind Codul Administrativ care introducere o prevedere prin care o parte din aleșii locali vor beneficia de pensii speciale. În 2016, CCR a respins două proiecte similare pe motiv că introduc o discriminare prin introducerea de pensii speciale doar pentru o parte din aleși locali. Situația este similară și în Codul Administrativ unde sunt vizați doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene.
„Curtea Constituțională a fost sesizată direct de Avocatul Poporului cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, arată CCR.
De asemenea, CCR a subliniat și că modificările la OUG 114 nu au fost analizate pe fond ci a fost declarată doar modalitate de adoptare prin asumarea răspunderii Guvernului.
„Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, motivat de faptul că nu au fost respectate condiţiile constituţionale referitoare la procedura angajării răspunderii Guvernului. Așadar, admițând doar criticile de natură extrinsecă, Curtea Constituțională nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea art.I pct.18 din legea criticată, și anume cu referire la art.411 -art.413 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal – bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, texte prin care se introduce interdicția cumulului pensiei cu veniturile salariale plătite din fonduri publice”, subliniază Curtea Constituțională.