Principalul exponat al Muzeului Antipa, protejat printr-un sistem de izolare seismică, implementat ÎN PREMIERĂ în Europa: ”Cel mai mare risc pentru patrimoniul cultural al României, după greșelile omenești, este producerea unui cutremur major”

Muzeul de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” își va proteja cel mai important exponat, scheletul de Deinotherium gigantissimum, printr-un sistem de izolare seismică implementat cu ajutorul unor specialiști japonezi. Este vorba despre tehnologia „μ-Solator”, menită să salveze scheletul de peste 4 metri înălțime și aproape tot atât lungime, în cazul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 4.

Sistemul a fost prezentat, marți, în cadrul unei demonstrații publice.

Tehnologia dezvoltată de compania japoneză Ideal Brain Co., Ltd. se bazează pe un principiu nou și inovator, care implică două plăci extrem de subțiri, de 3 mm fiecare. În momentul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 4, sistemul se activează și izolează în mod complet obiectul de mișcarea solului. Este vorba despre cea mai subțire tehnologie antiseism disponibilă în lume, care a trecut proba a două cutremure majore în Japonia, iar aceasta este prima ei instalare în Europa.

”Am venit din Japonia pentru a superviza instalarea, pentru prima dată în Europa, a acestui dispozitiv. Compania noastră a inventat acest sistem, care asigură o izolare totală în cazul seismelor. Grosimea lui este de doar trei milimetri. Nu are nicio limitare fizică pentru mişcare şi are un mare avantaj în faţa altor dispozitive, care au unele limitări, în funcţie de înălţime”, a declarat Takanori Sato, președintele Ideal Brain Co., Ltd. Expertul japonez a precizat că în țara sa o astfel de tehnologie este folosită nu doar pentru protejarea colecţiilor de artă, a obiectelor de patrimoniu naţional, ci și în spitale sau în domeniul IT.

Exponatul protejat cu ajutorul acestui sistem este unul important nu doar pentru patrimoniul României, ci și la nivel mondial. Scheletul de Deinotherium gigantissimum a fost adunat în anul 1890 de Gregoriu Ștefănescu, pe atunci director al Muzeului Antipa, pe Valea Bârladului, în județul Vaslui. ”Animalul teribil”, după cum s-ar traduce în limba română numele său științific, era un animal tânăr. Exemplarele de adult ajungeau până la înâlțimea de cinci metri și puteau să doboare arbori. Fildeșii acestora nu erau fixați pe maxilarul superior, ca la elefanți, ci porneau din mandibulă, fiind orientați în jos, o caracteristică a genului Deinotherium.

”Muzeul Antipa, încă de la înființarea sa, în 1834, a fost unul inovator. Clădirea în care funcționează Muzeul a fost prima la care s-au folosit grinzi de beton armat, expoziția sa era una dintre cele mai inovatoare la nivel mondial, cu așa-numitele diorame. Este firesc pentru noi să încercăm să fim constant moderni. Din acest motiv am fost foarte bucuros când, anul trecut, am putut să iau cunoștință despre această tehnologie și ne-a venit ideea, ținând cont de cât de avariat a fost acest specimen la cutremurul din 1977, că am putea implementa pentru prima dată un astfel de sistem de protecție antiseismică în România, la noi. Este prima implementare la nivel european. Este un sistem pilot și, practic, oricine vrea să protejeze patromoniul sau altceva de riscul seismic în Europa, poate veni la Muzeul Antipa să-l vadă funcționând. (…) În cazul mișcărilor seismice, la un moment dat, solul, împreună cu placa inferioară se mișcă solidar, iar placa superioară, împreună cu ceea ce este plasat pe ea se mișcă independent, practic, rămâne oarecum stabilă”, a declarat directorul Muzeului Antipa, Luis Ovidiu Popa.

Întrebat care este valoarea de patrimoniu a exponatului protejat prin acest sistem, directorul Muzeului a precizat: ”Valoarea nu este neapărat materială, dar face parte din categoria tezaurului patrimoniului național. Este primul schelet de acest tip descoprit în lume și a fost descoperit în România, la sfâșit de secol al XIX-lea. Este mândria noastră și din acest motiv am ales să-l protejăm pe el. A fost primul schelet al acestei specii descoperit în lume. A fost cel mai complet la acea vreme și continuă să fie și astăzi unul dintre cele mai complete. Aceste specimene, atunci când sunt descoperite pentru prima dată, în zoologie se numesc specimene tip, cel mai important exemplar al speciei respective. Are aproximativ 3 milioane de ani”.

Iar referitor la costurile implementării sistemului, Luis Ovidiu Popa a declarat că este vorba despre un parteneriat făcut cu firma japoneză.

”Lucrul acesta nu este important acum și nici nu știu să vă spun. De fapt, este un parteneriat cu firma japoneză, e un proiect pilot de vizibilitate la nivel european. Costurile pentru noi au fost modice, știu precis că nu astea sunt costurile de producție, de vânzare.

A fost un lucru foarte complex, inclusiv mișcarea specimenului, pentru că acesta a fost restaurat după cutremurul din 1977 exact acolo, pe loc, și de atunci nu a fost mutat decât câțiva centimetri, iar noi am avut nevoie acum să-l ridicăm, să-l mutăm, să instalăm sistemul de protecție și să-l aducem la loc și colegii mei din departamentul tehnic au făcut o muncă și foarte creativă și intensă pentru a realiza acest lucru”, a explicat managerul Muzeului Antipa.

Totodată, acesta a precizat că celelalte exponate ale instituției nu sunt protejate antiseismic.

”Avem în vedere ca, cu ajutorul autorităților, în măsura în care li se pare că acest proiect este fezabil și merită să putem să implementăm sistemul în muzeu și, probabil, în muzeele din România. Dar vorbim aici despre aspecte de investiție pentru protecția patrimoniului”, a mai spus Luis Ovidiu Popa.

Prezent la eveniment, Ernest Oberländer Târnoveanu, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, instituție în colaborare cu care s-a realizat acest proiect, a vorbit despre consecințele devastatoare pe care un cutremur major le-ar avea asupra patrimoniului cultural al României.

”Probabil că cel mai mare risc pentru patrimoniul cultural al României, după propriile noastre greșeli omenești, îl reprezintă factorul seismic. Nu există în acest moment un pericol mai mare pentru că, din motive pe care nu le putem controla, ținem patrimoniul în clădiri vechi, multe dintre ele cu probleme de rezistență și din diverse motive, în primul rând, din lipsa unor decizii politice și administrative, în ultimii 30 de ani nu s-a construit niciun muzeu nou în România. (…) Scheletul de Deinotherium este (…), fără îndoială, unul dintre cele mai prețioase obiecte din patrimoniul cultural al României, dar nu numai. Importanța lui este de nivel european și mondial. De aceea sunt bucuros că Japonia vine în întâmpinarea protecției patrimoniului cultural al României în unul dintre cele mai importante muzee ale României. Este un pas important și sper ca prin eforturi comune ale factorilor de decizie, cu sprijinul tehnologiei și al competenței japoneze, acest proiect să fie urmat și de alte decizii pentru că, din păcate, timpul nu este de partea noastră. Nu e problema dacă, ci când vomavea următorul mare seism și pentru aceasta, cu toții trebuie să fim pregătiți, de la cetățeni, până la autorități pentru că, fără îndoială, consecințele acestui seism vor fi foarte grave”, a declarat Ernest Oberländer Târnoveanu.

Video: Muzeul Antipa