Cetățenie română „începând de la 2.000 de euro”. Schema rușilor pentru obținerea pașaportului românesc

O platformă online din spațiul fost-sovietic a stârnit atenția prin oferirea de servicii care promit rușilor obținerea cetățeniei române „începând doar de la două mii de euro”. Potrivit paginii site-ului, organizația se angajează să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca solicitanții să ajungă în posesia actului de identitate și a pașaportului românesc, documente care le permit șederea și deplasarea liberă pe teritoriul Uniunii Europene.

Ce avantaje oferă cetățenia română

Platforma detaliază avantajele obținerii pașaportului românesc: „Deținătorii pașaportului românesc au la dispoziție o mulțime de noi oportunități — libera circulație în țările din întreaga lume, perspective de dezvoltare a carierei, achiziționarea de bunuri imobiliare, utilizarea de produse bancare avantajoase. Mai jos puteți afla mai multe detalii despre aceste avantaje.”

Site-ul menționează și beneficiile pentru educație și servicii sociale: „Dumneavoastră și copiii dumneavoastră veți putea beneficia de o educație de calitate în cele mai bune universități europene” și că „Uniunea Europeană asigură locuitorilor un nivel ridicat de garanții sociale, precum și posibilitatea de a beneficia de asistență medicală calificată”, scrie Digi24.

Un element cheie subliniat de platformă este păstrarea cetățeniei originale: „Unul dintre avantajele importante ale pașaportului românesc este dreptul de a păstra cetățenia țării de origine, ceea ce reprezintă un factor decisiv pentru majoritatea solicitanților. Această opțiune este reglementată de legislația română.” Aceasta le permite rușilor să nu renunțe la cetățenia rusă, evitând repercusiuni grave pentru ei și familiile lor. „Astfel, pe când vă aflați în țara natală, sunteți cetățean legal al acesteia, iar după ce treceți granița europeană, respectați normele legislației UE, ca deținător al unui pașaport românesc.”

Cum funcționează schema

Administratorii platformei susțin că procedura este „sută la sută legală și nu există consecințe juridice”. Serviciul se adresează exclusiv cetățenilor din Federația Rusă, Kazahstan și Ucraina. Potențialii clienți sunt îndrumați să identifice strămoși români, pe baza cărora se pot obține documente justificative: „Având în vedere faptul că după cel de-al Doilea Război Mondial mulți români au fost strămutați pe întreg teritoriul Uniunii Sovietice, nu este atât de dificil să găsești rude directe de origine română. Dacă nu știți nimic despre strămoșii dvs. sau nu sunteți sigur de originea dvs. română, vom studia arhivele familiei dvs., vom găsi dovezi ale apartenenței dvs. la poporul român și veți obține pașaportul de cetățean român în mod legal.”

Ce documente sunt solicitate și cum se obțin

Printre actele necesare se numără certificatele de naștere și de căsătorie ale bunicilor. În lipsa lor, platforma oferă soluții: „În cazul în care nu dețineți niciun certificat, vom solicita documentele pierdute, oferindu-vă o confirmare legală a legăturii de rudenie cu strămoșul român.” Astfel, „strămoșul român” poate fi „găsit” chiar dacă nu există dovezi directe în arborele genealogic.

Pasul următor implică autentificarea notarială a unei declarații către autoritățile competente și obținerea certificatelor de cazier judiciar din România și din țara de origine. Platforma promite instruirea solicitanților pentru jurământ și învățarea limbii române: „Pentru confortul dumneavoastră maxim, vă oferim posibilitatea unică de a începe să învățați limba română chiar acum, acasă. Special pentru dumneavoastră, am pregătit o serie de lecții video de limba română, elaborate de profesori experimentați.”

Ce spune legislația română

Redobândirea cetățeniei române este reglementată de Legea 21/1991: „Art.11, introdus în Legea 21/1991 prin OUG nr.43/2003, reglementează în mod expres redobândirea cetățeniei române de către persoanele care, înainte de 22 decembrie 1989, au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor, dispoziții care se aplică și descendenților acestora pâna la gradul III (stranepoti de fiu/fiica).”

Acest articol permite redobândirea legală a cetățeniei de către cei care au strămoși români, dar procedura trebuie respectată strict.

Ce controverse și riscuri există

Un element critic este indicarea unei adrese pe actul de identitate. Intermediarii folosesc adrese fictive, ceea ce poate atrage sancțiuni. La începutul lunii iulie a acestui an, autoritățile române au destructurat o rețea care oferea reședințe fictive. La acel moment, procurorii comunicau că „activităţile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se desfăşoară cercetări privind săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi fals informatic de către funcţionari publici de pe raza judeţului Botoşani, precum şi cu privire la săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals. Ancheta vizează destructurarea unei reţele care, prin intermediul unor funcţionari publici dintr-un serviciu de evidenţa populaţiei şi o primărie, a obţinut documente de identitate româneşti neconforme cu realitatea pentru persoane născute în Federaţia Rusă, Ucraina și Republica Moldova.”

Procurorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) explică, de asemena, că „datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar şi la alte atribute de identificare a persoanei, respectiv nume, prenume, data naşterii, locul naşterii, totul cu scopul obţinerii de către beneficiar a unui act de identitate care face dovada identităţii, a cetăţeniei române şi, după caz, a domiciliului sau a reşedinţei în România.”, relatează Digi24.

„În mod concret, beneficiarii au obţinut cărţi de identitate pe baza unor certificate care atestau dobândirea cetățeniei române şi care anterior au fost falsificate, cu stabilirea domiciliului la imobile aparţinând unor cetăţeni români care nu erau titularii spaţiului respectiv și chiar fără acordul lor, prin întocmirea în fals a declaraţiilor de luare în spaţiu şi implicit fără prezenţa lor în faţa funcţionarului de la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor.”, au mai adăugat procurorii ICCJ.