Cine e noul șef Hidroelectrica. Bogdan Badea are teren de lux pe o insulă exotică UNESCO

Bogdan Badea este noul director general interimar al Hidroelectrica, compania de stat cu cel mai mare rol în producția de energie hidro din România și unul dintre cei mai importanți actori pe piața energetică națională. Schimbarea conducerii vine într-un moment sensibil, după ce Borbèly Kàroly, aflat în funcție din 2023, a fost nevoit să se retragă. Motivul îl reprezintă conflictul de interese semnalat la nivel european, care a ridicat semne de întrebare privind legalitatea și transparența procedurii de numire, potrivit romaniacurata.ro.

Situația nu este doar o chestiune administrativă internă, ci are consecințe directe asupra finanțelor României. Bruxelles-ul a avertizat că aceste nereguli pot duce la pierderea unor fonduri importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afectând proiecte esențiale pentru modernizarea infrastructurii energetice.

De ce a plecat Borbèly Kàroly

Scandalul care a dus la plecarea lui Borbèly Kàroly a pornit de la suspiciunile de conflict de interese în momentul numirii sale. Pentru a convinge Comisia Europeană că nu există probleme, Hidroelectrica a apelat la un audit extern realizat de KPMG. Cu toate acestea, Bruxelles-ul nu a fost convins, iar România risca să piardă milioane de euro din PNRR. În aceste condiții, conducerea companiei și ministerele de resort au decis schimbarea.

Oficial, Borbèly Kàroly a părăsit funcția „pe cale amiabilă”. În ciuda eforturilor din presă de a-i reabilita imaginea, presiunea europeană și riscurile financiare au cântărit mai greu.

Cine este Bogdan Badea

Numirea lui Bogdan Badea nu este o surpriză, având în vedere că acesta a mai condus compania. Badea a fost director general al Hidroelectrica din 2017 până în 2023, după care a rămas membru în Consiliul de Supraveghere și director financiar. Practic, revenirea sa în fruntea companiei înseamnă o continuitate a strategiei manageriale, dar și o reîmprospătare a leadership-ului într-un moment sensibil.

Cariera sa a fost marcată de poziții de conducere timpurii. După terminarea studiilor de Inginerie Urbană în 2002, Badea a intrat în administrația locală și apoi în companii energetice de stat. În perioada guvernului Tăriceanu II, a fost numit director de strategie la Electrica SA, iar ulterior a ocupat și alte funcții publice. Ulterior, a revenit în energie prin roluri de conducere la Hidroelectrica.

Care sunt veniturile și declarațiile de avere

Conform celei mai recente declarații de avere, depusă în 2024 pentru veniturile realizate în 2023, Bogdan Badea a obținut un venit net de aproximativ 1,37 milioane de lei din funcția de director general al Hidroelectrica. Suma echivalează cu circa 275.000 de euro anual, adică aproximativ 22.900 de euro pe lună, în condițiile în care nu a ocupat această poziție pe întreaga durată a anului trecut. Cifrele ilustrează nivelul de remunerare de la vârful uneia dintre cele mai profitabile companii de stat din România, aflată în centrul sectorului energetic.

Pe lângă veniturile salariale, Bogdan Badea a raportat și active importante. În declarația de avere figurează bijuterii estimate la 65.000 de euro și acțiuni la Hidroelectrica în valoare de peste 640.000 de lei, indicând o consolidare semnificativă a patrimoniului personal. Totodată, în 2022, acesta a făcut o achiziție notabilă în afara țării: un teren de 500 de metri pătrați pe insula Porto Santo, parte a arhipelagului Madeira din Portugalia. Cunoscută drept „Insula de Aur” datorită plajelor întinse și nisipului fin, Porto Santo este recunoscută și ca rezervație a biosferei UNESCO, statut care îi conferă o valoare aparte din punct de vedere natural și turistic.

Ce controverse marchează proiectele coordonate de Bogdan Badea

CV-ul său menționează coordonarea unor proiecte de infrastructură hidroenergetică aflate în arii naturale protejate. Printre acestea se află lucrările de pe Jiu (în Parcul Național Defileul Jiului), Răstolița, Surduc–Siriu și Cornetu–Avrig. Aceste proiecte au fost contestate de organizații de mediu și, în unele cazuri, au fost blocate în instanță.

Deciziile definitive privind anularea unor autorizații și solicitările de demolare a unor construcții ridică întrebări cu privire la viitorul acestor investiții. În același timp, presiunile asupra Ministerului Mediului pentru urgentarea procedurilor arată tensiunea dintre dezvoltarea energetică și protejarea mediului.