Colosul mondial în construcții Max Bogl, în dosarul privind Arena Națională. Tolontan: Companiile multinaționale n-au plătit serios în nici un dosar cercetat de procurori

Jurnalistul Cătălin Tolontan face noi dezvăluiri privind neregulile făcute de autoritățile bucureștene la construcția Arenei Naționale. După autorizația de construire antedatată, la stadion apare încă un act emis pe furiș cu 6 luni înaintea aprobării acoperișului în Consiliul Național.

Astfel, pe site-ul tolo.ro, jurnaliștii Cătălin Tolontan și Mirela Neag dezvăluie cum „primăria a cerut constructorului stadion cu acoperiș retractabil deși nu era aprobată mărirea de preț cu 20 de milioane de euro”.

Banii au fost daţi pe ascuns fără ca acest lucru să fie votat în Consiliul General, se mai arată în articol.

Colosul mondial în construcții Max Bogl a angajat “cohorte de ingineri germani”, care umpleau în weekend ruta București-Munchen și retur, pentru a construi Arena Națională.

Max Bogl a plătit astfel  sute de bilete de avion zecilor de oameni pe care i-a adus la București din Germania, Ungaria sau Elveția, asigurând Lufthansa și Tarom venituri frumușele.

“80% dintre cei care au muncit la Stadionul Național au fost români, dar, din cauza disproporțiilor de salarizare și a costurilor cu transportul și cazarea, Max Bogl a avut cu cei 20% străini costuri cît cu 80% români”, se arată în articolul lui Tolontan.

Anumite lucrări din stadion au depășit abilitățile industriei românești. ”Nemții au încercat să dea comenzi pentru prefabricate în România, dar nimeni nu s-a băgat să le execute că erau prea pretențioase. Și atunci și-au adus propria fabrică de prefabricate, pe care au montat-o la stadion, iar cimentul îl făceau lao stație amplasată tot acolo”, povestește o sursă din piața construcțiilor pentru tolo.ro.

Pe 28 noiembrie 2007, Aurora Abas, director executiv adjunct în direcția de investiții a Primăriei Capitalei, anunță consorțiul Max Bogl – Astaldi: proiectul acoperișului retractabil a fost acceptat de primărie, deși subiectul nu fusese dezbătut în Consiliul General, iar autorizația de construire nu fisese eliberată.

În acel moment, noiembrie 2007, bucureștenii, prin aleșii lor, votaseră un stadion de 411 milioane de lei, nu unul de 500 de milioane, numai acoperișul retractabil adăugat prin act adițional costînd peste 20 de milioane de euro!

„Max Bogl și cei care l-au sprijinit în Primărie au știut încă din momentul adjudecării licitației de 411 milioane de lei că stadionul va fi mult mai scump și că va avea și acoperiș retractabil”sursă a Gazetei Sporturilor.

„Până acum, companiile multinaționale n-au plătit serios în nici un dosar cercetat de procurori”, susține Tolontan.

Cătălin Tolontan precizează că Gazeta Sporturilor a publicat încă din 2011 înlănțuirea faptelor din povestea acoperișului, dar la vremea respectivă nici DNA și nici o altp autoritate nu s-a sesizat.

La momentul respectiv , fusese achitat doar 70% din totalul stadionului. Dacă procurorii anticorupție ar fi luat atitudine, era timp pentru a se recupera o paret din pagubă, sugerează jurnalistul.

“O cercetare în noiembrie 2011 a procurorilor ar fi putut bloca plățile. DNA a ratat proba de salvare a banilor. E un fapt. Dacă recitești articolele din 2011 realizezi ce multă informație publică aveau la dispoziție încă de atunci procurorii!”, se mai arată în aricolul publicat pe tolo.ro.

Procurorii anticorupție au deschis un dosar penal în acest caz, dar după 5 ani. În acest context, șeful Max Bogl România a plecat vineri în Germania să-și înștințeze șefii cu privire la acest lucru.

“Rămîne de văzut dacă, măcar acum, DNA va susține proba de curaj și integritate în dosarul stadionului.

Deocamdată, DNA a ajutat un pic bugetul Lufthansa.

Anunțul procurorilor a vîndut un bilet de avion București – Munchen și retur. Încă o plată pe factura de deplasări a lui Max Bogl”, afirmă Tolontan.

În concluzie, avem un stadion de 200 de milioane de euro, dar fără autorizație de la ISU. (Detalii AICI)