Cristian Diaconescu: Președintele primește informații pe securitate națională bine verificate și lipsite de coloratură politică / Ungaria are o credibilitate foarte redusă la nivel european pe astfel de subiecte (VIDEO)

Informațiile pe securitate și siguranță națională pe care le primește Administrația Prezidențială sunt bine verificate și sunt lipsite de coloratură politică, a explicat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și fost consilier prezidențial, vineri, în direct pe B1 TV, la „Se întâmplă acum!” cu Tudor Barbu, alături de care a comentat cel mai recent schimb de replici dintre București și Budapesta.

Cristian Diaconescu, despre schimbul de replici dintre România și Ungaria, în direct pe B1 TV

Întrebat dacă nu cumva președintele Iohannis, care a acuzat public PSD că „se luptă în birourile secrete ale Parlamentului ca să dea Ardealul ungurilor”, nu a încercat prin mesajul său să tragă un semnal către clasa politică în ansamblu, Cristian Diaconescu a răspuns: „Am văzut că s-a încercat o deturnare, o manipulare a întregii discuții. Ieșirea președintelui Iohannis sigur că are o serie de rațiuni la bază. Vreau să vă spun un lucru cât se poate de clar. Informațiile pe securitate și siguranță națională pe care le primește Administrația Prezidențială – am lucrat și eu acolo, într-o anumită perioadă, pe o anumită funcție – sunt bine verificate și sunt lipsite de coloratură politică. În momentul în care și președintele Traian Băsescu, în egală măsură, dar și președintele Iohannis ies de la pupitrul inistituției prezidențiale pe astfel de subiecte chestiunea este serioasă. Oricât am încerca să confundăm retorica, încercând să amestecăm în superficialitatea politică de la București, pot să vă asigur că în momentul în care Președintele României se pronunță pe un subiect, acel subiect este cât se poate de atent urmărit și evaluat”

Întrebat dacă declarația președintelui Iohannis poate fi etichetată drept un derapaj sau mai degrabă a fost efectul unei informări corecte, eficiente, Cristian Diaconescu a explicat: „Sigur, un răspuns tranșant este greu de dat, atâta vreme cât nu avem, nici eu, nici dumneavoastră, datele concrete. Ceea ce pot să vă spun – așa, ca o interpretare a reacțiilor ulterioare – este faptul că, pe fond, problema nu a fost contestată nici de la București și nici de la Budapesta. Ceva, după părerea mea, există. Este foarte grav. Mai trebuie adăugat un lucru. Președintele își asumă, și Iohannis are totuși experiența unui mandat, faptul că introduce în discuție un stat membru NATO și al UE, partener al României, precum Ungaria, că în legătură cu afirmațiile sale publice va fi nevoie de a se aduce clarificări dialogului european. Adică lucrurile nu rămân numai în retorica publică. Este un al doilea argument al asumării”.

Referitor la externalizarea schimbului de replici dintre Ungaria și România pe scena europeană, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și fost consilier prezidențial, a subliniat: „Depinde de escaladare. Din acest punct de vedere, dacă cele două țări reușesc prin înțelepciunea lor să rezolve problema, să o aplaneze într-o formă sau alta, fără a putea noi să stabilim în acest moment care este dimensiunea acestor probleme, chestiunea nu va deveni europeană. Dacă însă cele două state se dovedesc incapabile de a stabiliza situația, atunci, da, se pune problema unei intervenții. În acest moment însă, vreau să vă spun că – cu toată prietenia – discutăm despre Ungaria, care se află foarte jos din punct de vedere al evaluării europene. Ungaria a făcut obiectul unei sancțiuni – articolul 7 din Tratele constitutive – și acest lucru ne arată că Ungaria, din percepție europeană, este în acest moment într-o clare călcare serioasă a valorilor europene. Deci credibilitatea Ungariei pe astfel de subiecte, la nivel european, este una foarte redusă. Fidesz, partidul de guvernare, se află în procedură de excludere din familia popularilor europeni – 12 partide de centru-dreapta din nouă state europene au cerut acest lucru. Problema, repet – tratând-o dintr-o perspectivă serioasă și nepătimașă – nu este la București. Din acest punct de vedere, nu dau eu sfaturi Budapestei, dar ar trebui să fie foarte atentă în ce valențe discută și pe ce paliere ar vrea să externalizeze o astfel de problemă, pentru că este una din liniile de politică externă sistematic urmărită de Ungaria”.