Cristoiu, despre decizia CCR de a bloca interceptările serviciilor în cauzele penale: "Toate sentințele din procesele de corupție din ultimii 10 ani sunt puse la îndoială!"
Jurnalistul Ion Cristoiu vorbește în gândul de luni, 22 februarie, despre comunicatul Curții Constituționale despre deciziile de a bloca interceptările serviciilor în cauzele penale luate în ziua de 16 februarie în ședința plenului, decizii care se referă la excepții de neconstituționalitate din Codul de procedură penală.
Cristoiu citează al doilea punct al comunicatului, CCR și menționează implicarea SRI în supravegherea tehnică în anchetele penale ale DNA, DIICOT, SPUC, DGPI, DGIA, SIE, SPP din ultimii 10 ani, fapt care este menționat și la finalul comunicării CCR.
„Din cîte se știe, prin aparatura (cît 17 tiruri la Tonola) și specialiștii de care dispune („instalatorii” și filorii ) SRI a asigurat în ultimii 10 ani, gratuit, supravegherea tehnică în anchetele penale ale DNA, DIICOT, SPUC, ca și pentru investigațiile DGPI, DGIA, SIE, SPP. Acest serviciu e făcut de SRI instituțiilor de mai sus de mai mult de un deceniu. SRI și a construit această aparatură tehnică în mulți ani și contra sumei de 100 milioane de euro, în vederea supravegherii tehnice în cazurile de Siguranță națională. Pentru că nici una dintre instituțiile de mai sus nu-și putea permite să facă rost și să folosească aparatura respectivă, s-a apelat la SRI. După ce obține un mandat de la judecător pentru supravegherea tehnică a unui suspect, procurorul se adresează SRI”, scrie Cristoiu.
Așadar, jurnalistul mărturisește că a tresărit la citirea mențiunilor de implicare a SRI, pe motiv că „nu ne spune clar dacă e neconstituțională doar sintagma prin formularea sa vagă și, în consecință, Parlamentul trebuie s-o modifice, precizînd că e vorba de SRI, sau e neconstituțională supravegherea tehnică de către SRI în dosarele DNA și DIICOT și, în acest caz, atît DNA, cît și DIICOT își văd puse sub semnul întrebării unul dintre principalele mijloace moderne de a obține probe pentru dosarele de corupție sau de crimă organizată.Ca să nu mai spun că declararea drept neconstituțională a supravegherii tehnice de către SRI pune sub semnul întrebării ca fiind în afara Constituției toate sentințele din procesele de corupție din ultimii 10 ani, sentințe care s-au bazat și pe interceptările de la dosar obținute cu sprijinul SRI.”
Pe fondul constatărilor exprimate mai sus, Ion Cristoiu pune o întrebare dramatică pentru Justiția din România: „Vor mai avea procurorii probele zdrobitoare pentru un dosar care sunt interceptările telefoanelor, înregistrările ambientale, rapoartele de filaj?”
Jurnalistul atrage atenția asupra faptului că din momentul apariției comunicatului, în ciuda faptului că decizia CCR a fost discutată în presă, nimeni nu a avut curiozitatea de a se interesa de Adresa prin care Tribunalul București a trimis CCR decizia de neconstituționalitate. Cristoiu precizează din nou că toate sentințele judecătorești din procesele de corupție sunt puse la îndoială și încheie postarea de pe blogul personal astfel: „Făcînd rost de adresa de la Tribunal o reproduc mai jos. Fie și ca document crucial pentru un moment istoric: Cel în care 10 ani de luptă împotriva corupției s-au dus dracului!”, adăugând copii ale deciziei Tribunalului de la București.
Despre decizia CCR de a bloca interceptările serviciilor în cauzele penale pentru că nu e clar cine execută supravegherea vezi mai multe aici.