Ernest Oberländer Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, a explicat cum au reușit hoții să pătrundă în Muzeul Drents din Olanda și să fure artefacte dacice unice, printre care coiful de la Coţofeneşti şi brăţările de la Sarmizegetusa. Piesele din tezaurul dacic aparțin Muzeului Național de Istorie, dar au ajuns în Olanda în cadrul expoziției numite „Dacia. Regatul aurului și argintului”.
Culmea, piesele, extrem de valoroase, urmau să revină curând în România.
„Am discutat pentru a organiza o expoziție la muzeul din Olanda, fiind cel mai vechi și important din țară. Piesele urmau să revină în țara noastră, mâine urma să se închidă expoziția și colegii mei plecau în Olanda pentru a strânge expoziția și a o readuce”, a explicat Ernest Oberländer Târnoveanu, pentru Digi24.
Numai că piesele n-au mai apucat să revină în România. Sâmbătă, ele au fost furate de hoți încă neidentificați.
Potrivit lui Târnoveanu, hoții au folosit dinamita pentru a sparge un zid exterior al muzeului olandez, apoi au mers direct spre vitrinele cu artefacte unice: „Hoții nu au aruncat în aer intrarea, ci au spart folosind dinamita un zid, singurul zid exterior al unei clădiri din beton armat și au mers direct spre vitrinele în care erau expuse piesele. În expoziție au fost multe alte piese valoroase. Ei s-au îndreptat spre vitrinele în care erau coiful și brățările, cu un baros au spart vitrinele, totul durând două minute”.
Un alt lucru uluitor este că securitatea muzeului olandez fusese întărită tocmai pentru această expoziție: „Avea o istorie foarte bună (muzeul) din punct de vedere al securității. Este o clădire nouă, dotată cu toate mijloacele de protecție, supraveghere video, audio, senzor de mișcare. Mai mult de atât, sistemul de securitate a fost întărit în vederea expoziției”.
„Precis, expoziția conținea 673 de piese din aur și argint, din epoca bronzului, prima și a doua epocă a fierului, aparținând culturilor getice și dacice. Piesele despre care se știe în acest moment că au fost furate sunt foarte importante.
În primul rând, coiful de la Coțofenești este o piesă importantă care ilustrează comportamentul elitelor politice, militare și religioase ale getilor. Este, în același timp, o mărturie privind practicile religioase din societatea getică și este o piesă de artă”, a mai explicat directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României.
Furate au fost și brățările de la Sarmizegetusa, de asemenea un simbol al regalității dacice și al practicilor religioase ale dacilor, fiind oferite zeilor.
Târnoveanu a precizat că toate piesele erau asigurate. Totuși, despre valoarea despăgubirilor nu se cunosc prea multe date, deoarece ancheta e încă în desfășurare.