Cum şi-a folosit Voiculescu "Antenele" pentru a-şi rezolva afacerile: "Ura" împotriva lui Băsescu, cauzată de refuzul acestuia de a-i oferi mogulului un teren din Aeroportul Băneasa

„Orientarea politică” a instituţiilor media controlate de Dan Voiculescu a fost întotdeauna clară pentru telespectatori: manipulare, folosirea televiziunilor drept „măciuci mediatice” îndreptate împotriva duşmanilor politici şi de afaceri, precum şi pretext pentru tentative de şantaj la adresa unor firme. Despre toate acestea, au existat de-a lungul timpului nenumărate dovezi şi sesizări, unele concretizate deja în dosare penale. (Detalii AICI) Chiar miercuri are loc un nou termen în dosarul „Şantaj la Antene”, dosar în care apar atât Dan Voiculescu şi fiica sa, Camelia, cât şi directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu. Ei sunt acuzaţi că au folosit instituţiile media pentru şantaj, cu scopul obţinerii de foloase ilicite. În acelaşi dosar sunt trimise în judecată şi firmele Antena TV Group, Antena 3 şi Intact Publishing. În acest dosar a fost audiat şi directorul Antena 3, Mihai Gâdea.

În acest context, este interesant de ştiut de unde provine „ura” anteniştilor împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu. Cum era de aşteptat, explicaţia e simplă şi ţine de raţiuni financiare şi nu de ideologia politică. Concret, pe vremea când era ministru al Transporturilor, Traian Băsescu a refuzat să îi ofere cadou mogului Voiculescu 8 hectare de teren din Aeroportul Băneasa. A fost cauza care a declanşat un război teribil, în care mogulul nu a ezitat să îşi implice televiziunile şi angajaţii. Dar iată povestea pe larg, o poveste care apare într-un material postat pe site-ul 9am.ro.

Mogulul Dan Voiculescu și defunctul Dinu Patriciu au pus pe picioare, în anul 1996, o firmă care se ocupa cu importul de petrol pentru Petromidia și exportul de produse petroliere, în special combustibili pentru avioane. Responsabilul cu pompele de alimentare ale aeroportului era Remus Nicolae Gafiță, fost director general al Aeroportului Băneasa și membru în CA-ul societățuii Grivcorelf.

Miza acestei afaceri era pentru Voiculescu un teren de 8 hectare din Aeroportul Băneasa, pe care voia să pună mâna cu ajutorul frației unor foști ofițeri de Securitate și mai ales cu ajutorul nelipsitului general Rotaru, fost director la ICE DUNĂREA și ulterior director adjunct al SIE, se arată în articolul publicat de 9am.ro.

Pentru a-și atinge scopul, Voiculescu a încercat în mai multe rânduri să-l convingă pe Traian Băsescu, ministru al Transporturilor la acea vreme, să aprobe introducerea în capitalul social al AIBB – GRIVCO a celor 8 hectare de teren, dar a fost refuzat. După ce Traian Băsescu, în calitate de ministru, i-a refuzat cererea lui Voiculescu, mogulul a pornit o adevărată propagandă împotriva acestuia, campanie ce nu a încetat niciodată de atunci.

Și acesta nu este singurul tun imobiliar pe care șeful Antenelor a încercat să-l dea statului. Acesta a contribuit la falimentarea fabricii de avioane București, ROMAERO, încercând ulterior să cumpere fabrica printr-o privatizare “de ochii lumii”. De fapt, mogulul își dorea terenul pe care era amplasată fabrica. Afacerea nu i-a ieșit așa cum își dorea, dar Voiculescu a pus mâna pe o bucățică din Romaero, spațiul fiind folosit ca sediul al televiziunilor, fiind închiriat un la preț derizoriu în 1991 datorită relației apropiate pe care acesta a avut-o cu generalul Stănculescu.

Voiculescu și-a extins afacerile în tandem cu Patriciu. Cei doi au creat o companie  la Viena, cu un capital de pornire de 10 milioane de euro, care urma să se ocupe cu intermedierea de energie pentru România. Proiectul a fost un eșec, dar mogulii nu s-au lăsat. Au deschis o companie în Cipru. Prin aceasta voiau să cumpere Petrom, dar nici această afacere nu le-a ieșit. Petrom a fost cumpărat de austriecii de la OMV.

Voiculescu i-a pus la dispoziție lui Patriciu, în lupta mediatică, ziarele și posturile de televiziune din trustul său. Mai mult, acesta a cumpărat acțiuni la Petromidia și Ana IMEP în valoare de peste 6 milioane de dolari. Ana IMEP, firmă patronată de George Copos, fostul vicepremier care se ocupa cu mediul de afaceri și IMM-uri.

De la afaceri la politică a fost doar un pas. Este cunoscut faptul că Patriciu a fost susținut din umbră de PSD. Planurile sale au fost însă spulberate atunci când alianța DA, proiectată de Traian Băsescu, a câștigat alegerile, în 2004. Ieșirea PSD de la guvernare, dar în mod special plecarea lui Dan Ioan Popescu de la MEC au însemnat o grea lovitură pentru Patriciu.

La acea dată exista o concurență acerbă între Rompetrol și Petrom. Pătrunderea pe piața românească a concernului OMV, cât și faptul că Petrom deținea 25% din acțiunile Rompetrol l-au pus pe Patriciu într-o situație dificilă. Astfel, tandemul Voiculesc-Patriciu s-a produs natural. Unul avea nevoie de aliat, celălalt de bani și notorietate. Partidul lui Voiculescu, prin reprezentanții săi în guvern, în puncte cheie, Sereș la MEC și Copos la IMM-uri, dar și prin suportul acordat de pe tușă de DIP, a reprezentat soluția lui Patriciu.

Voiculescu i-a acordat tot sprijinul lui Patriciu, iar acestal-a răsplătit cu vârf și îndesat pentru ajtorul său. Conform sursei citate, în marea frauda de la Bursă, fata lui Voiculescu, Camelia, prin Pantiș, omul de casă al familiei mogulului, a câștigat aproximativ 13 milioane de dolari în patru ore.

Patriciu s-a folosit de Bursă pentru a echilibra balanța financiară a companiei și în același timp pentru a satisface clientela politică, dar în urma scandalului Bursa, Patriciu s-a ales cu dosar penal, alături de Voiculescu, Tăriceanu, S.R. Stănescu, Verestoy Attila și mulți alții care au beneficiat de informații interne pe filiera Patriciu.