Cum și de ce ne influențează vremea mohorâtă? Iată câteva cauze posibile și soluții practice

Specialiștii spun că tulburarea afectivă sezonieră este o realitate. Vremea de afară influențează starea de spirit și nivelul de energie al fiecăruia, conform Adevărul.

Cauze și soluții

„Sunt studii care arată faptul că tulburarea afectivă sezonieră este cât se poate de palpabilă. Adică este o tulburare care apare la perioadele de trecere, primăvară, toamnă, sau în perioade îndelungate cu vreme mohorâtă”, explică medicul psihiatru Amalia Săndulescu, pentru Adevărul.

„Este cunoscut faptul că populațiile care locuiesc în zone cu vreme foarte ploioasă, mohorâtă, cum ar fi Marea Britanie sau Țările Nordice, au o rată de tulburare afectivă sezonieră destul de ridicată. (…) Și asta se manifestă așa –  tulburări de dispoziție și tulburări cognitive – adică avem o viteză mai scăzută de reacție vis-a-vis de diverși stimuli sau procesăm mai greu toate informațiile. Avem și procesăm mai greu informațiile”, adaugă medicul.

Tulburările de dispoziție înseamnă tristețe, apatie, fatigabilitate, pierderea interesului pentru activitățile cotidiene, apetență scăzută pentru anumite alimente dar apetență crescută pentru alimente care cresc serotonina, aceste tulburări fiind corelate cu o scădere a secreției de serotonină în creier.

Toate acestea încep să dispară odată cu apariția soarelui pe cer, implicit a căldurii. Suntem mai veseli, mai implicați, mai motivați.

La nivelul scăzut al serotoninei se asociază scăderea melatoninei și scăderea capacității de sinteză și de absorbție a vitaminei D, ceea ce înseamnă, pe lângă tulburările de dispoziție, și o proastă calitate a somnului, de exemplu.

„Sunt trei factori care la un moment dat se corelează fiecare cu o parte din ceea ce înseamnă perturbarea stării noastre de bine per ansamblu. Ce putem face? Să folosim lumina galbenă, să găsim activități care să ne ofere recompensă. Dacă nu putem face în aer liber, măcar să știm că suntem înconjurați de persoane care la un moment dat ne oferă starea de bine, că sunt prieteni, că sunt familie. Sunt lucruri care pot ajunge cumva să compenseze lipsa asta de voință dată de o parte din activitățile care știm că ne oferă stare de bine. Că e citit, că e ascultat muzică, că putem merge la un concert, la expoziții în spații închise – ca să ne ferească de intemperiile vremii, dar în același timp să ne ofere senzația aceea de plăcere și de bine pe care ne-o oferă poate gratuit vremea bună, însorită”, spune medicul.

Aceasta adaugă că se poate apela și la un aport suplimentar de vitamina D și de magneziu sau chiar și o bucățică de ciocolată, însă cu grijă.

„Bucățica de ciocolată înseamnă eliberarea unei cantități de dopamine și de serotonină care ne oferă starea de bine. Dar ideea este să nu trecem în extrema cealaltă, pentru că, într-adevăr, starea aceasta ne crește pofta de dulce. Pofta aceasta de dulce este fiziologică odată la nu știu cât timp. Dar dacă ne vine pofta de dulce de cinci-șase ori pe zi atunci nu prea e OK”, avertizează medicul psihiatru.

Când să apelăm la un specialist

Există câteva semnale de alarmă la care ar trebui să fim atenți, de-a lungul timpului. Dacă ele persistă mai mult de două săptămâni, atunci ar trebui apelat la un specialist.

„Adică peste două săptămâni de stare de tristețe care nu se ameliorează cu recompensele pe care le aducem noi în mod extins. Ok, nu am chef să fac prea multe astăzi, dar poate totuși reușesc să mă mobilizez să mă duc la concert”, precizează dr. Amalia Săndulescu.

Dacă în schimb te întorci de la concert mai posomorât și ți se pare că doar ai pierdut timpul, atunci ar trebui tras un semnal de alarmă și apelat la un specialist.

De asemenea, reprezintă motiv de îngrijorare dacă nu reușești să dormi cel puțin șase ore pe noapte, iar dimineața te trezești obosit și nu poți să-ți finalizeze activitățile, dacă ți-a crescut mult pofta de mâncare sau, din contră, te confrunți cu inapetență, dacă ai o dispoziție tristă indiferent ce faci, cea mai mare parte a zilei, dacă te simți descurajat, deznădăjduit, experimentezi sentimente de culpă, de eșec moral și material și nu întrezărești nicio finalitate pozitivă, dacă te confrunți cu dificultăți de concentrare a atenției și a memoriei, dacă se ajunge la o stimă de sine foarte scăzută, dacă nu mai găsești plăcere în activități care înainte îți aduceau o stare de bine etc.

Dacă aceste stări persistă mai mult de două săptămâni, atunci nu mai este vorba despre o simplă tulburare afectivă sezonieră.

„Trebuie să fie măcar cinci dintre simptome prezente pentru o perioadă de cel puțin două săptămâni, dar elementul esențial care conturează episodul depresiv este că toate aceste semne ne împiedică să fim funcționali măcar într-un sector al vieții noastre, fie că vorbim de familie, profesie, status social, fie una din zonele acestea suferă suficient astfel încât mă împiedică să fiu eu însumi/însămi. De cele mai multe ori este sentimentul acela de gol interior, de anestezie emoțională, adică nu există nimic care să mă bucure și să mă facă să văd și ceva pozitiv”, explică medicul.