Dana Gîrbovan (UNJR): Tăcerea procurorilor în scandalul implicării lui Augustin Lazăr în aparatul de represiune anti-comunistă este asurzitoare. Nici de acceptare, nici de respingere. Doar pură indiferență
Dana Gîrbovan, președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) condamnă lipsa de reacție a asociațiilor profesionale și a procurorilor din subordinea procurorului general în contextul în care au ieșt la iveală informațiile potrivit cărora, în anii 80, Augustin Lazăr, ca membru al Comisiei de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, a refuzat eliberarea condiționată a disidentului politic Iulius Filip.
Într-un amplu mesaj publicat pe Facebook, Dana Gîrbovan scrie că ”asociații (…) ale procurorilor care își revendică cu aplomb și energie apartenența europeană” nu au avut nicio reacție cu privire la acest caz.
„Tăcerea procurorilor în scandalul implicării Procurorului General Augustin Lazăr în aparatul de represiune anti-comunistă este asurzitoare. Mai multe asociaţii nou înfiinţate ale procurorilor îşi revendică cu aplomb şi energie apartenenţa europeană, arătând că apară valorile democraţiei şi ale statului de drept în România. Sunt deja aproape două săptămâni de când în spaţiul public au apărut date despre participarea Procurorului General Augustin Lazăr la represiunea dizidenţei anti-comuniste din anii ‘80, iar aceste asociaţii tac. Nu spun nimic în apărarea Procurorului General, care susţine că este victima unei acţiuni concertate, ce urmăreşte „destabilizarea Ministerului Public”. Nu spun nici că acţiunile sale din perioada comunistă ar trebui să îl împiedice în prezent să mai ocupe scaunul de procuror general, cel puţin din considerente ce ţin de respectul datorat victimelor comunismului.
Pur și simplu aceste asociații ce invocă apărarea valorilor europene, a statului de drept și a democrației în România nu au nimic de spus despre rolul pe care Procurorul General Augustin Lazăr l-a avut în reprimarea puținilor dizidenși anti-comuniști ai anilor ‘80.
Pentru comparaţie, UNJR solicita în 2010 demisia TUTUROR membrilor CSM care au votat ca preşedinte un judecător ce a recunoscut colaborarea cu fostele structuri comuniste de represiune. UNJR a spus că acest simplu fapt, chiar dacă nu a reprezentat poliţie politică, nu îi mai dă acelei persoane moralmente dreptul de a conduce Consiliul Superior al Magistraturii. UNJR a arătat atunci că „o justiţie independentă este în primul rând o justiţie demnă şi curată, ce îşi recunoaşte şi îşi asumă greşelile trecutului”. După 9 ani, suntem din nou în situaţia în care aflăm despre participarea sau susţinerea represiunii comuniste anti-româneşti de către un procuror aflat în vârful sistemului judiciar.
Care este reacția din partea procurorilor pe care îi conduce?
Nimic. Nici de acceptare, nici de respingere. Doar pură indiferență.
Nici de acceptare, nici de respingere. Doar pură indiferenţă. Actualul procuror general Augustin Lazăr este cel care, în perioada comunistă, a vegheat ca unul din puţinii dizidenţi din anii ‘80 să nu părăsească temniţele comuniste înainte de a-şi ispăşi şi ultima zi de pedeapsă. La 9 iulie 1985, procurorul Augustin Lazăr conducea Comisia de propuneri pentru liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud. La acea dată, condamnatul politic Iulius Filip făcuse cerere de eliberare din penitenciar, îndeplinind fracţia de pedeapsă cerută de lege. Comisia condusă de Augustin Lazăr, însă, a respins cererea, motivând că Iulius Filip nu a dat dovadă temeinică de îndreptare, ‘purtând discuţii duşmănoase’ la adresa RSR. În prezent, în România statului de drept şi a democraţiei, Augustin Lazăr este procuror general şi candidat pentru un al doilea mandat. A uitat, însă, după cum singur spune, faptele din perioada comunistă, peste care trece cu uşurinţă şi nepăsare scuzandu-se că aşa au fost vremurile, aşa a fost legea.
Răspunsul dat de Procurorul General Augustin Lazar la acuzele legate de menținerea în pușcărie a dizidentului anti-comunist Iulius Filip dovedește, mai mult ca orice, indiferența acestuia față de crimele comunismului și disprețul față de victimele acestuia.
Acestuia i se adaugă indiferența corpului de procurori, pentru care aceste dezvăluiri nu reprezintă un subiect de interes, care să le determine o reacție”, a scris Dana Gîrtbovan pe Facebook.