DNA cere pedeapsa maximă pentru Elena Udrea în dosarul "Gala Bute": Fostul ministru riscă 21 de ani de închisoare

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au cerut miercuri pedepse spre maximul prevăzut de lege pentru inculpații din dosarul "Gala Bute" la ultimul termen pe fond de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pentru cele trei infracțiuni de care este acuzată, Elena Udrea riscă până la 21 de ani de închisoare. Procurorii DNA au cerut pedepse orientate spre maxim, în fața instanței, adică 10 ani din fapta cea mai gravă și încă 11 ani din cumularea pedepselor pentru celelalte infracțiuni.

Pedepse spre maximum sunt cerute și pentru Ion Ariton, Rudel Obreja, Tudor Breazu și Ștefan Lungu. În schimb, pentru Gheorghe Nastasia, Ana Maria Topoliceanu și Marius Botoroagă procurorii au cerut pedepse cu executare dar reduse cu o treime, după ce aceștia și-au recunoscut vinovăția.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume, Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care inculpata îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Fostul ministru al Dezvoltării mai este acuzat că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la 'Gala Bute', prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

'Inculpatul Ariton Ion, în calitate de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, s-a alăturat demersului prin care se urmărea crearea unui folos necuvenit inculpatului Obreja Rudel cu prilejul organizării galei de box menţionate şi a determinat reprezentanţii mai multor companii din subordinea ministerului să realizeze sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege. Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate la bugetul de stat pentru veniturile obţinute în modalităţile descrise anterior, inculpatul Obreja Rudel a înregistrat în contabilitatea societăţii pe care o administra cheltuieli fictive', spun procurorii.
Conform DNA, în cursul anului 2010, Elena Udrea a primit în mod indirect, pentru sine şi pentru altul, prin intermediul lui Ştefan Lungu, foloase materiale de la Adrian Gardean şi Miron Gardean, pentru a asigura finanţarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale în cadrul programului 'Schi pentru România'.

De asemenea, sursa citată mai arată că, în perioada 2010-2011, Udrea, împreună cu Ana-Maria Topoliceanu, a primit aproximativ 300.000 lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul SC Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu Compania Naţională de Investiţii. În cursul anului 2011, Elena Udrea a cerut şi a primit de la Adrian Gardean, direct şi indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

La data de 24 iunie 2011, s-a încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi SC Europlus Computers SRL, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României la evenimentele desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box, arată DNA.

În baza acestui contract, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.

'Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. (…) Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană. Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât (…) sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat', se menţionează în rechizitoriul DNA.

Anchetatorii arată că cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului aparţine Elenei Udrea, care a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice. Potrivit anchetatorilor, faptele i-au produs un folos necuvenit lui Obreja, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv.

În rechizitoriul DNA se precizează că Ion Ariton i-a determinat, în cursul lui 2011, pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa să sponsorizeze organizarea galei internaţionale de box profesionist în care a evoluat sportivul Lucian Bute .

În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat SC Europlus Computers SRL, care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de lege.