DNA insistă să preia atribuțiile SIIJ

DNA nu este de acord cu proiectul Ministerului Justiției, de desființare a SIIJ. Prin intermediul unui comunicat de presă transmis marți, 15 februarie, Direcția Națională Anticorupție a avertizat că inițiativa adoptată de Guvern nu reprezintă un progres în asigurarea eficienței combaterii corupției la un nivel înalt.

DNA nu este de acord ca atribuțiile Secției de Investigații a Infracțiunilor în Justiție să fie preluate de alte structuri. Procurorii de la DNA vor chiar ei să ancheteze faptele de corupție săvârșite de judecători și alți procurori.

„Direcţia Naţională Anticorupţie s-a exprimat în mod ferm şi constant pentru desfiinţarea SIIJ şi revenirea în competenţa sa a faptelor de corupţie şi asimilate corupţiei săvârşite de magistraţi (…)

Într-un stat ca România, în care nivelul de percepţie a populaţiei cu privire la corupţie rămâne ridicat, combaterea corupţiei nu poate pierde din vedere sectoare esenţiale pentru funcţionarea unui stat, aşa cum este sectorul judiciar. A rupe din competenţa DNA, un sector vital pentru societatea românească, este de natură să fragmenteze lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu şi să îi reducă eficienţa”, a transmis DNA prin intermediul unui comunicat de presă.

DNA: „Soluția MJ vizează înlocuirea SIIJ cu 16 structuri diferite”

DNA insistă asupra faptului că atribuțiile SIIJ ar urma să fie preluate de alte 16 instituții ale statului, deci transmite că demersul de combatere a infracțiunilor din Justiție nu va fi foarte eficient.

„Proiectul adoptat de Guvern, deşi vizează desfiinţarea SIIJ, nu reprezintă din păcate un progres în asigurarea eficienţei combaterii corupţiei la un nivel înalt, nivel care, indubitabil, ar trebui să cuprindă şi reprezentanţii sectorului judiciar. Dimpotrivă, soluţia adoptată prin acest proiect vizează înlocuirea unei singure structuri, SIIJ, cu 16 structuri diferite din cadrul Ministerului Public, cu păstrarea competenţei după calitatea persoanei, şi nu după materie, a noilor procurori ce vor fi desemnaţi.

Aceasta reprezintă practic o disipare a resurselor şi competenţelor de urmărire penală şi o perpetuare a ne-specializării procurorilor care vor instrumenta cauze de corupţie privind magistraţi”, a mai transmis DNA.

Ce structuri se vor ocupa de anchetarea procurorilor și judecătorilor. Explicația ministrului Cătălin Predoiu

De curând, Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a oferit comentarii pe tema desființării SIIJ, pentru B1 TV. Procurorii respectivi nu vor fi selectați de Ministerul Justiției, a asigurat penelistul.

„Am înființat o nouă structură, cum se spune, și am folosit ierarhia Ministerului Public, adică Parchetul General are o anumită competență prin Secția de urmărire penală și criminalistică, structură preexistentă, și parchetele de pe lângă curțile de apel activitatea în teritoriu, la nivelul judecătoriilor, tribunalelor, parchetele de pe lângă judecătorii, tribunal militar, parchet de pe lângă tribunal militar, prin procurori anume desemnați (…)

Îi selecționează plenul CSM și îi supune pe listă procurorului general și el decide, acceptă sau refuză motivat. E un alt sistem decât l-am gândit noi în proiectul inițial. Este un sistem care a rezultat din amendamentele primite de la CSM, iar CSM face aceste verficări pe bază documentară, deci cere documente, cere relații de la parchetele respective, studiază cumva problema, adică nu pur și simplu arbitrar pune degetul pe câte unul sau pe câte altul din procurori”, a explicat oficialul.