Exercițiu major de cutremur în București și o altă localitate. Când urmează ca autoritățile să testeze capacitatea de reacție în fața unui dezastru

România se pregătește pentru un exercițiu de cutremur de amploare, organizat în perioada 21-25 iunie, în București și o altă localitate din țară. Anunțul a fost făcut de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), care a subliniat că exercițiul va dura cinci zile și patru nopți și va testa și îmbunătăți capacitatea de reacție a autorităților relatează observator news.

Test de rezistență pentru autorități: două orașe afectate simultan

După primul exercițiu major din 2018, care a dus la schimbări în regulamentele de intervenție, autoritățile ridică acum miza. Dacă atunci a fost analizată reacția într-un singur oraș, de această dată scenariul va simula impactul unui cutremur asupra a două orașe simultan.

„Am avut un exerciţiu major de cutremur în 2018, am învăţat multe din exerciţiul respectiv, am schimbat parte din regulamentele noastre de intervenţie, (…) mai ales conceptul de intervenţie la cutremur pe care l-am realizat după exerciţiul din 2018. Anul acesta, în perioada 21-25 iunie, o să fie al doilea exerciţiu major – cinci zile, patru nopţi. O parte din exerciţiu va fi un cutremur major, dar va atinge două oraşe, nu va mai fi un singur oraş. O să vedem cum o să intervenim în două localităţi, nu numai într-o singură localitate, Bucureştiul fiind inclus bineînţeles. Şi o să vedem cum o să reacţionăm şi o să mai învăţăm anumite lucruri, pentru a le îmbunătăţi”, a declarat Arafat.

Probleme ascunse cauzate de modificări neautorizate

Unul dintre cele riscurile majore în cazul unui cutremur puternic nu vine doar din clădirile vechi, ci și din modificările ilegale făcute în apartamente.

„Nimeni nu ştie care e amploarea. Adică, o clădire, care, poate, la inspecţia externă o vedem că este perfectă, două – trei apartamente dacă au eliminat zidurile de rezistenţă, la un cutremur clădirea respectivă poate să se prăbuşească. Nu avem idee care este numărul lor, e foarte greu să faci controale în casele oamenilor să vezi ce au făcut în apartamente. Acum, este ilegal, dar a fost o perioadă în care mulţi au făcut modificări, înainte să se vină cu legislaţia clară că acest lucru devine o infracţiune”, avertizează Arafat.

Bani pentru salvatori: investiții de sute de milioane de euro în consolidarea clădirilor de intervenție

Pentru a preveni un dezastru logistic în cazul unui cutremur, România derulează un program masiv de consolidare a clădirilor esențiale pentru intervenție, finanțat de Banca Mondială.

„La IGSU, 142 de milioane de euro, la Poliţie, 50 de milioane de euro şi la Jandarmerie, în jur de 30 şi ceva de milioane de euro. Programul se adresează clădirilor în care se stau cei care intervin în urma unui cutremur. Deci, IGSU a identificat 36 de clădiri, în principal unităţi de pompieri, care sunt sub risc seismic. (…) Am mers pe demolare, reconstrucţie sau pe consolidare, acolo unde este posibilă”, a explicat Arafat.

Un miliard de euro investit în sistemul de urgență. Dar este suficient?

În ultimii șapte ani, România a cheltuit aproape un miliard de euro pentru modernizarea sistemului de urgență. S-au făcut achiziții majore de echipamente, s-au dotat unități și s-a investit în pregătirea personalului.

Însă, potrivit lui Arafat, nu este de ajuns.

„Timp de șapte ani, aproape un miliard de euro au fost cheltuiți, dar nu sunt suficiente ca fonduri, încă mai este nevoie. Dotări, oameni, pregătire, asta este pe partea noastră ca sistem de intervenție.”  a spus șeful DSU.

Pentru asta, autoritățile continuă campania de educare a populației, promovând platforma fiipregatit.ro, unde cetățenii pot învăța cum să reacționeze în caz de cutremur.