Fake News despre o „taxă pe apa de ploaie”. Ministerul Mediului respinge informația distribuită masiv pe rețelele de socializare (VIDEO)

Mediul online a fost inundat în ultimele luni de un fake news despre o presupusă taxă pe apa de ploaie care ar urma să umple facturile românilor. Falsul vine însă de la o informație reală care prevede o taxă pe suprafețele betonate, însă nu este nouă. Ea se percepe în București încă din 1993.

Ce spun autoritățile despre presupusa „taxă pe apa de ploaie”

O taxă mai puțin cunoscută dar care apare pe facturile românilor stârnește nemulțumiri și confuzii. Este vorba despre așa numita taxă pe apa de ploaie. Practic, oamenii trebuie să plătească nu doar pentru apa consumată la robinet, ci și pentru apa de ploaie care se scurge de pe acoperișuri, curți sau trotuare în canalizare.

Deși în Capitală, această așa zisă taxă pe apa de ploaie este percepută încă din anul 1993, subiectul a revenit în prim-plan din cauza unui fake news lansat la începutul verii. Pe rețelele sociale și pe diverse site-uri au fost distribuite știri false care susțineau că începând cu 1 iulie utilizarea apei de ploaie fără autorizație va fi interzisă în România.

Mai mult, aceste surse menționau că românii care nu respectă această reglementare ar putea primi amenzi de până la 10.000 de euro. O informație total falsă, potrivit unei reacții a Ministerului Mediului.

Revenind la adevărata taxă care apare pe facturile românilor, operatorii de apă-canal arată că iau în calcul suprafețele betonate sau acoperite unde apa nu poate intra direct în pământ și ajunge direct în rețeaua de canalizare.

“Dacă sunt, să fie suprafețe doar cât mai multe cu teren arabil, iarbă sau dale ecologice. Coeficienții care se iau în calcul de către operator sunt mult mai mici, pentru că ajunge mult mai puțină apă în canalizare. Strategia este de a fi încurajată apa să se ducă în pământ și să o folosim în irigații”, a precizat Ionel Tescaru, pentru emisiunea “Nes Pass”.

Cum se calculează controversata taxă

Astfel, apa pluvială este facturată la același tarif ca și apele menajere, deoarece ambele parcurg același circuit de colectare, transport și epurare.

“În municipiul București, cantitatea de apă uzată este luată în rețeaua publică de canalizare. Se stabilește în conformitate cu regulamentul serviciului de alimentare cu apă și canalizare aprobat printr-o hotărâre de Consiliu, nr. 820, în 2018. Sunt specificate cantitățile utilizate în calculul volumului apă meteorică facturată, respectiv cantitatea specifică de apă meteorică pentru operatorii economici, care este de 0,5 m3 pe m2 și an, pentru domeniul public este de 0,3 m3 pe m2 și an, iar pentru utilizatorii casnici, asociații de proprietari sau locatari este de 0,2 m3 pe m2 și an”, a precizat Ionescu Roxana, de la Direcția Servicii Publice Primăria București, pentru B1 TV.