Fiul neștiut al Regelui Mihai: Cine este bărbatul care susține că este urmașul fostului suveran (VIDEO)
În urmă cu câțiva ani, numele Regelui Mihai a fost târât într-un scandal de parternitate. Se întâmpla în anul 2013, când un anumit Dieter Stanzeleit pretindea că este fiul fostului suveran. A urmat un proces de trei ani la finalul căruia instanţa a decis că Stanzeleit nu are nicio legătură cu Regele, informează B1 TV.
Fiul neștiut al Regelui Mihai: Cine este bărbatul care susține că este urmașul fostului suveran
#DIRECT_ONE_rde8gx#
Dieter Stanzeleit sau, după cum se prezenta el, Nicolae Vasile de Alba Iulia, a venit, în 2013, cu o declaraţie care a şocat Casa Regală şi nu numai. A pretins că este fiul Regelui Mihai.
Cetăţeanul german susţinea la acea vreme că mama sa, care a murit când avea cinci ani, a avut o legătură cu Regele. O afirmaţie bazată pe o poveste încâlcită.
Stanzeleit povestea că în septembrie 1939, Regele Mihai s-a căsătorit în "condiţii de maximă confidenţialitate" cu mama sa, Nerissa Jane Irene Bowes Lyon, la Primăria oraşului Azuga, iar el ar fi copilul rezultat din această relaţie, născut pe 28 noiembrie 1939, la Mănăstirea Sinaia.
”Numele primit de subsemnat, la botez, a fost acela de Nicolae-Vasile. De altfel, pe copia certificatului de botez, ce se găseşte în posesia mea, sunt trecuți ca părinţi Domnul Mihai de Alba Iulia şi Doamna Nerissa Lyon, care în realitate avea numele de familie Bowes-Lyon, în timp ce drept naşă de botez apărea o anumită Doamnă Colonel Voinescu”, declara Dieter Stanzeleit.
Ulterior, ar fi fost dat în grijă unei familii care îşi pierduse copilul, apoi familia adoptivă l-a dus în Germania, spunea presupusul fiu al Regelui Mihai.
”În realitate, tatăl biologic al subsemnatului este Majestatea Sa Regele Mihai I al României, realitate pe care, din totdeauna am cunoscut-o, fiindu-mi mai apoi confirmată şi de mama mea adoptivă”, mai spunea Stanzeleit.
În 2016, Stanzeleit a pierdut definitiv procesul de paternitate. Decizia finală în acest caz a aparţinut Curţii de Apel Bucureşti care a confimat două decizii similare date de Judecătoria Sectorului 1 în aprilie 2014 şi Tribunalul Bucureşti un an mai târziu.