Gabriel LIICEANU: „Vom putea fi OMORÂȚI PE STRADĂ, COPIII noștri vor putea fi VIOLAȚI, femeile noastre răpite. NO, HAI!”

Filosoful și omul de cultură Gabriel Liiceanu lansează un apel dramatic pe Contributors. Luând o atitudine fermă împotriva modificărilor aduse la legile justiției, Astfel, Liiceanu observă: „Felul în care au mutilat Codul Penal al țării nu mai e menit doar să-i scape pe ei de pușcărie. E menit să ne distrugă pe toți.Vorsă ne distrugă pe toți.E născut din indiferență și ură la adresa propriului popor.No, hai!”

Stilul articolului este unul incendiar, nemaiîntâlnit la calmul și sobrul urmaș al lui Noica: „No, hai!” trebuie să spune și noi azi. Nu mai e nimic de dezbătut, nimic de lămurit. Infractorii noștri din Parlament au trecut lanext level. Felul în care au mutilat Codul Penal al țării nu mai e menit doar să-i scape pe ei de pușcărie. E menit să ne distrugă pe toți.Vorsă ne distrugă pe toți.E născut din indiferență și ură la adresa propriului popor.No, hai!”

Efectele dezastruoase ale noilor legi sunt înfățișate cutremurător de plastic. „Ce fac ei în Parlament frizează demența. Citiți amendamendele! E ca și cum ar vrea să ne pedepsească pe toți pentru că i-am împiedicat din prima clipă să-și facă mendrele cu noi. Schimonosind legile, au dat drumul la toate nelegiuirile de care e capabilă ființa banditească a unei societăți. Vom putea fi omorâți pe stradă, copii noștri vor putea fi violați, femeile noastre răpite și trimise de ganguri de traficanți în străinătate. România va deveni paradisul drogurilor. Procurorii nu vor mai putea acuza, judecătorii nu vor mai putea condamna, închisorile se vor goli de tot. Au făcut legi pentru apărarea criminalilor, borfașilor, șuților. Au legat mâinile justiției.No, hai!” exclamă Gabriel Liiceanu.

Soluția propusă de Liiceanu? Nici mai mult, nici mai puțin decât exemplul lui Avram Iancu, spune Liiceanu: „Nu mai e timp de vorbe multe. Nu mai e timp de piruete literare. Când există conștiința comună a primejdiei, când ființa unui popor este amenințată așa cum e amenințată astăzi România, cuvintele trebuie să fie puține. În 1848, când s-a așezat în fruntea moților săi în Munții Apuseni și a pornit spre Blaj, Avram Iancu a ținut cel mai scurt discurs din câte au existat vreodată. A ieșit în tinda casei (din Câmpeni?), și-a scutura șuba de pe umeri și a spus: „No, hai!””