Gelu Voican Voiculescu și-a dat fiica în judecată. El susține că i-a vândut fictiv un conac doar ca să scape de executare, iar ea l-a vândut altcuiva, fără să-i dea vreun ban. Ce au decis judecătorii

Publicat: 20 05. 2026, 15:57
Sursa foto: Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Un proces de familie cu implicații imobiliare l-a adus pe Gelu Voican Voiculescu în fața instanței, după ce fostul demnitar și-a acționat în judecată propria fiică, contestând mai multe tranzacții prin care un imobil din Apoldu de Sus a ajuns, în cele din urmă, la alți proprietari.

Potrivit Turnul Sfatului, reclamantul a susținut că transferurile ar fi fost doar de formă și că acestea ar fi fost realizate pentru a evita eventuale consecințe ale executării silite, solicitând anularea actelor de vânzare.

De la ce a pornit conflictul dintre Gelu Voican Voiculescu și fiica sa

Litigiul are legătură cu o proprietate din Apoldu de Sus, care a fost transferată prin mai multe operațiuni succesive. Fostul demnitar a susținut în instanță că respectivele tranzacții nu ar fi reprezentat vânzări reale și că sumele prevăzute în contracte nu i-ar fi fost plătite în mod efectiv.

În acțiunea depusă la Tribunalul Sibiu, Gelu Voican Voiculescu a cerut constatarea nulității absolute a actelor, invocând existența unei fraude și a unei cauze ilicite.

Acest proces s-a desfășurat în paralel cu disputele juridice mai vechi dintre fostul demnitar și RA-APPS, generate de datorii și penalități legate de un imobil de protocol din București, litigii care au dus, ulterior, la proceduri de executare.

Ce au susținut pârâții în fața instanței

De cealaltă parte, cei dați în judecată au respins acuzațiile și au susținut că toate transferurile au fost realizate legal, iar sumele convenite au fost achitate conform documentelor autentificate.

„Faptul că (fiica lui Voiculescu n.r.) i-a prezentat un „plan” în urma căruia ar fi vândut anumite bunuri ulterior finalizării litigiilor sale, sfidează logica. Reclamantul nu explică motivul pentru care ar fi fost necesar un astfel de „plan”, atâta timp cât, la data înstrăinării imobilului, nu avea nicio executare în curs, iar litigiile la care se referă erau în stadiu de judecată. Atâta timp cât nu exista nicio interdicție de înstrăinare, reclamantul nu avea nevoie de planuri, putând dispune liber de bunurile sale”, se precizează în motivare, potrivit sursei citate.

Apărarea a invocat inclusiv deteriorarea relațiilor familiale, susținând că acest context ar fi relevant pentru apariția litigiului.

Ce explicații au fost oferite despre vânzarea imobilului

În fața instanței au fost prezentate și explicații privind motivele pentru care proprietatea ar fi fost înstrăinată.

„În legătură cu imobilul, (n.r., prietenul fiicei lui Voican Voiculescu) inițial nu s-a arătat interesat, însă, într-un final, la insistențele lor, a acceptat. El ar fi dorit să recondiționeze imobilul și să-l transforme într-o pensiune tradițional săsească.

Reclamantul (n.r., Voican Voiculescu) dorea să părăsească Apoldul de de Sus, fiindcă considera că era prea departe (reclamantul nu avea permis de conducere), că nu mai avea puterea de a se ocupa de imobil, că starea de sănătate a soției sale nu-i permitea să locuiască într-un loc afectat de igrasie și mucegai și prefera să locuiască în București.

(…) Pârâtul nu a avut nicio înțelegere prealabilă cu reclamantul de a-i restitui acestuia imobilul sau de a-i plăti mai mult decât era prevăzut în contractul de vânzare”, se mai arată în motivare.

Potrivit documentelor analizate în dosar, instanța a reținut și existența unor plăți efectuate atât la momentul semnării contractelor, cât și ulterior, inclusiv sume remise în numerar.

Ce au decis judecătorii privind cererea formulată de Gelu Voican Voiculescu

Tribunalul Sibiu a respins cererea formulată de Gelu Voican Voiculescu, apreciind că probele administrate nu susțin afirmația potrivit căreia tranzacțiile ar fi fost simulate. Judecătorii au ținut cont de actele notariale, declarațiile părților implicate și de protejarea cumpărătorilor considerați de bună-credință.

Hotărârea nu este definitivă, iar fostul demnitar poate formula apel în termen de 30 de zile.