Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţă privind deblocarea soluționării a mii de dosare de retrocedare

Printr-o Ordonanță de Urgență, Guvernul a decis că terenurile de până la 1.000 metri pătraţi în mediul urban şi de până la 3.000 metri pătraţi în mediul rural vor fi considerate „curţi-construcţii” la redrocedarea către proprietari numai dacă aceştia fac dovada că, în momentul preluării abuzive, pe suprafaţa lor erau construcţii, scrie Mediafax.

În aproximativ 80%  din cele aproximativ 2.000 de dosare în care s-au solicitat documente în vederea stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor la momentul preluării abuzive, propunerile vizează acordarea de despăgubiri pentru suprafeţe mai mici sau egale cu cele menţionate.

Guvernul arată că titularii unor dosare de despăgubire nu deţin documente care să ateste categoria de folosinţă a terenurilor solicitate, respectiv dacă la data preluării abuzive acestea erau terenuri agricole sau curţi-construcţii. În aceste condiţii, deşi în dosar se face dovada dreptului de proprietate şi a întinderii acestuia, Comisia nu poate emite o decizie de validare pe motiv că astfel, ar acorda măsuri compensatorii peste limita de 50 de hectare de teren agricol, limită stabilită prin Legea 165/2013.

Din cele 6.000 de dosare analizate după intrarea în vigoare a legii mai sus menționate aproximativ 2.000 au fost înaintate Comisiei în vederea emiterii unei decizii. Pentru aproximativ 4.000 de dosare, Secretariatul Comisiei Naţionale nu a putut înainta o propunere de decizie întrucât deşi documentele din dosare au confirmat existenţa şi întinderea dreptului de proprietate, nu s-a putut stabili şi respectarea limitei de 50 de hectare. Acest blocaj are ca efect nerespectarea termenelor legale de soluţionare a dosarelor, termene stabilite prin Legea 165/2013.

Totodată, actul normativ reglementează şi o serie de aspecte procedurale.

Astfel, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor aparţinând minorităţilor naţionale din România (Comisia specială) îşi modifică componenţa prin cooptarea câte unui reprezentant al Instituţiei Prefectului şi autorităţii publice locale. Aceştia se vor alătura reprezentanţilor ministerelor Culturii şi Cultelor, Justiţiei, Finanţelor Publice, Secretariatului General al Guvernului şi Cancelariei Primului-Ministru.

Completarea componenţei Comisiei speciale are drept scop implicarea efectivă a coordonatorilor administraţiei publice în luarea deciziilor cu privire la imobilele ce urmează să fie retrocedate. Comisia specială îşi va desfăşura activitatea în prezenţa a minim cinci membri şi va decide cu majoritatea de voturi a celor prezenţi.