Harta protestelor din Europa împotriva restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Cum încearcă propaganda rusă să destabilizeze guvernele care luptă cu pandemia

Pe măsură ce pandemia de coronavirus continuă să fie o provocare pentru guverne, tot mai multe mișcări protestatare care contestă restricțiile luate de autorități pentru limitarea răspândirii COVID-19 au loc în statele europene. Majoritatea acestor manifestări au drept elemente comune promovarea unor mesaje conspiraționiste, promovate intens de propaganda rusă prin intermediul publicațiilor sale, care sfidează regulile de protecție asumate în contextul pandemiei și pun la îndoială existența noului coronavirus.

România se alătură statele europene unde au fost organizate proteste împotriva restricțiilor

România s-aalăturatstatelor în care au fost organizate proteste împotriva restricțiilor luate de către autorități pentru limitarea răspândirii pandemiei de coronavirus, de către grupuri care continuă să susțină fie că virusul nu există, fie că boala pe care o provoacă nu este gravă. Astfel, mai mulți protestatari, adepți ai teoriei conspirațiilor au manifestat, marți, pentru a treia zi la rând, în Piața Victoriei iar apoi au plecat în marș spre sediile PNL și PSD, iar în drumul lor au trecut prin faţa Ambasadei Rusiei pentru a aplauda.

Printre cei prezenți la proteste s-au numărat persoane din cercurile care promovează mesaje ale propagandei rusești în occident sau aflate în cercurile care se opun vaccinării. De altfel, organizatoarea protestului a fost Iosefina Pascal, consilier al europarlamentarei Maria Grapini, o prezență frecventă în Sputnik.

Adeptă a mai multor teorii ale conspiraţie, între care şi cele legate de tehnologia 5G, Pascal a devenit o prezență activă pe rețelele de socializare în contextul pandemiei de coronavirus. Ea se opune termoscanării şi “măsurilor abuzive ale carantinării”, inclusiv purtării măştilor, numindu-le „Imagini ale supunerii”.

„Aceasta este cea mai gravă lege din istoria României, fără precedent în Uniunea Europeană şi nu are voie să existe în niciun stat democratic! Textul de lege încalcă flagrant toate drepturile fireşti ale cetăţenilor pe termen nelimitat”, a scris Iosefina Pascal pe Facebook, în apelul prin care cheamă românii la protest.

Încă de la sfârșitul stării de urgență sute de persoane s-au adunat în Piața Victoriei într-un protest organizat pe Facebook, sub titlul „În stradă, pentru adevăr, libertate și pedepsirea infractorilor”. Protestatarii au negat existența epidemiei de coronavirus. Și atunci protestatarii au fost mobilizați de persoane promovate de propaganda Kremlinului, cu mesaje care îndeamnă la încălcarea măsurilor de protecție.

Proteste violente la Belgrad pe fondul restricțiilor anunțate de autorități

Dacă în România protestele împotriva măsurilor restrictive nu au devenit încă violente, nu același lucru se poate spunde despre situația din Serbia. Proteste violente au izbucnit la Belgrad pe fondul planului guvernului sârb de a reintroduce măsuri restrictive pentru a bloca răspândirea pandemiei de coronavirus. Mii de protestatari au cerut demisia președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, pe care îl acuză că este responsabil pentru faptul că a lăsat criza sanitară provocată de noul coronavirus să scape de sub control, pentru a organiza alegeri parlamentare pe 21 iunie, care au consolidat puterea partidului de guvernământ.

Vucic a negat acest lucru, deși autoritățile au relaxat regulile privind adunările publice înainte de vot, când au fost din nou permise prezența la meciurile de fotbal și la meciurile de tenis, în cluburi de noapte, restaurante și nunți.

Manifestațiile au devenit tot mai violente, protestatarii încercând să ia cu asalt clădirea parlamentului din Belgrad. Protestatarii, care au contestat restricțiile au aruncat cu sticle, pietre și materiale inflamabile asupra poliției care păzea clădirea parlamentului, iar forțele de ordeine au răspuns cu gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.

În cele din urmă, în contextul protestelor violente, guvernul sârb a renunțat la planul de a introduce carantina de weekend pe fondul numărului tot mai mare de cazuri de COVID-19.

Presa din Serbia a speculat că în spatele protestatarilor s-ar ascunde serviciile de informații rusești care ar fi urmărit destabilizarea țării, în contextul în care statele occidentale fac eforturi pentru un acord acord de normalizare a relațiilor cu Kosovo. Serbia este un rar aliat rus în Europa, cu legături slave istorice. Grupurile naționaliste și de extremă dreapta din Serbia se opun aderarii la UE și doresc în schimb legături mai strânse cu Rusia.

Confruntat cu aceste acuzații Ministerul rus de Externe a negat vehement orice implicare în ultimele proteste din Serbia.

În Bulgaria, războiul politic între președintele Radev și premierul Borisov se întețește în contextul pandemiei

Nici Bulgaria nu este lipsită de mișcări sociale, organizate în contextul pandemiei de coronavirus. Mii de protestatri au ieșit pe străzile Sofiei timp de șapte zile consecutiv, cerând demisia guvernului bulgar și a procurorului general, pe fondul acuzațiilor de corupție și a conexiunilor cu lumea criminală.

Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a susținut pe protestatari spunând că premierul guvernului de centru-dreapta, Boyko Borissov, și procurorul șef Ivan Geshev ar trebui să demisioneze. Protestele au fost organizate după ce săptămâna trecută, procurorul general a ordonat poliției să desfășoare percheziții la biroul președintelui și să îi aresteze pe doi dintre asistenții săi, sub suspiciunea de divulgare a documentelor clasificate.

Mulți au văzut însă mișcarea împotriva președintelui- un critic vocal al guvernului. Radev a postat o declarație pe Facebook și Twitter în care se spune că „protestul împotriva mafiei aflate la putere devine o campanie” și că „nu există nicio putere să ne oprească atâta timp cât suntem înțelepți și necruțători”.

De asemenea, Borissov a apelat la rețelele de socializare pentru a solicita proteste pașnice, adăugând: „Respect dreptul fiecăruia la protest. Ușa mea a fost întotdeauna deschisă pentru dialog”.

„Puterea ne este dată de oameni și o exercităm cu responsabilitate”, a adăugat el.

În timpul protestelor desfășurate la Sofia au avut loc și incidente violente grave. Doi poliţişti şi un manifestant au fost răniţi, în timp ce protestatari care cereau demisia guvernului încercau să pătrundă în clădirea parlamentului bulgar.

Proteste la granița dintre Polonia și Germania

Proteste împotriva restricțiilor luate de către guvern au fost organizate și în Polonia, încă de la începutul pandemieid e coronavirus. Sute de persoane care locuiesc în Polonia și lucrează în Germania au protestat în orașul Zgorzelec din sud-vestul Poloniei împotriva unei carantine obligatorii pentru cei care trec frontiera. Polonia a fost unul dintre primele state ale Uniunii Europene care a închis granițele din cauza izbucnirii pandemiei. De asemenea, a impus o carantină obligatorie de două săptămâni pentru cei care intră pe teritoriul său. Protestul a fost organizat pe un pod care face legătura între Zgorzelec și orașul german Gorlitz.

Aproximativ 300 de oameni s-au adunat pe parte poloneză și vreo 100 pe partea germană, unii purtând măști pe față. Cele două grupuri au fost separate de un gard metalic provizoriu care a fost ridicat în mijlocul podului pentru a împiedica oamenii să treacă granița.

Mai multe proteste, organizate în statele occidentale

Deși a fost una dintre cele mai afectate state din cauza pandemiei de coronavirus, Spania s-a confruntat la rândul ei cu proteste organizate împotriva măsurilor restrictive luate de către guvernul de la Madrid.

Mii de oameni, în mare parte susținători ai partidului de extremă dreapta Vox, au participat în luna mai la proteste la Madrid și în capitalele regionale ale țării împotriva blocării, invocând impactul negativ asupra economiei spaniole.

Protestatari au ieșit în toată Spania în stradă cu vehiculele pentru o demonstrație organizată de partidul de extremă dreapta Vox împotriva măsurilor luate de guvernul spaniol pentru a combate criza coronavirusului.

Președintele Vox, Santiago Abascal, le-a vorbit participanților la manifestații prin rețeaua EsRadio, pentru ca protestatarii să-l audă din vehiculele lor. Abascal, împreună cu o serie de alți șefi de partid, s-au aflat la manifestație la etajul unui autobuz, parcat în Plaza de Colón.

Proteste ample au fost organizate și în Germania. Aproape 1.000 de persoane s-au adunat la Berlin în apropierea teatrului Volksbühne, iar alte sute de persoane au protestat la Stuttgart pe 26 aprilie, pentru a patra sâmbătă consecutivă de proteste.

Aceștia contestau măsurile de blocare ale guvernului și transmiteau mesaje care puneau la îndoială necesitatea blocării și susțineau că pandemia era o încercare de a acapara puterea prin frică Peste 100 de protestatari au fost arestați la protestul din centrul Berlinului la 26 aprilie.

Mass-media germană a sugerat că Rusia ar putea fi în spatele unei campanii de dezinformare care stârnește protestatarii. După ce a câștigat respectul global pentru menținerea ratelor de deces scăzute în Germania, Merkel a fost presată de premierii regionali din Germania și a acceptat o redeschidere treptată a școlilor, magazinelor și restaurantelor. Cu toate acestea, Merkel a avertizat în mod repetat cu privire la un al doilea val de infecții.

Influentul nutriționist Attila Hildmann și muzicianul Xavier Naidoo sunt doi dintre cei care au răspândit teorii ale conspirației în Germania și care au mobilizat protestatarii.

Hildmann scrisese pe pagina sa de Facebook că Germania va abandona curând democrația și că forțele secrete vor instala „o nouă ordine mondială”. El l-a invocat, de asemenea, pe Bill Gates în teoriile sale.

Proteste împotriva măsurilor de blocare luate pe fondul pandemiei de COVID-19 au fost organizate în mari orașe din Marea Britanie precum Manchester, Leicester și Southampton. În spatele lor s-ar afla mișcarea Freedom Movement.

Încă de la mijlocul lunii mai, a avut loc primul protest major la Londra, când un număr mare de protestatari anti-blocare au sfidat regulile de distanțare socială. Alte proteste mai mici au fost organizate în Manchester, Cardiff, Glasgow și Belfast precum și în alte orașe mai mici din țară.

Însă cel mai mare protest din Marea Britanie a avut lo La Hyde Park, care a fost numit demonstrația „Festivalul Libertății” la 30 mai.