Întreținerea spațiilor verzi din București – diferențe vizibile între sectoare

Deși Bucureștiul ar trebui să ofere fiecărui locuitor cel puțin 26 de metri pătrați de spațiu verde, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, realitatea arată că situația este inegală și foarte diferită de la un sector la altul.

În Sectorul 1, spațiul verde pe cap de locuitor depășește 20 mp, dar întreținerea nu este uniformă: parcurile centrale sunt bine îngrijite, însă în cartiere vegetația scapă adesea de sub control. Sectorul 2 are una dintre cele mai mici suprafețe verzi raportate la populație, sub 10 mp/locuitor, iar întreținerea fragmentată lasă loc pentru critici din partea locuitorilor. Sectorul 4 a investit masiv în modernizarea parcurilor și are acum peste 16 mp/locuitor, dar zonele dintre blocuri rămân încă deficitare. În Sectorul 5, spațiile verzi abia ating 8 mp/locuitor, iar multe dintre ele sunt neamenajate sau neglijate. Sectorul 6 se apropie de media europeană, cu aproximativ 14 mp/locuitor, însă diferențele între cartiere sunt vizibile. Comparativ, locuitorii remarcă imediat contrastul: în unele sectoare spațiile verzi sunt moderne, irigate și atent întreținute, în altele predomină zonele aride, cu bălării și lipsă de coerență urbanistică.

“Păduri urbane” în Sectorul 3

Sectorul 3 a reușit să schimbe fundamental imaginea spațiilor verzi, ajungând astăzi la o medie de aproximativ 22 mp de spațiu verde pe locuitor, printre cele mai mari din Capitală. Administrația locală a investit în ultimul deceniu în plantarea a peste 250.000 de arbori și arbuști, în reamenajarea bulevardelor și în modernizarea scuarurilor dintre blocuri.

Bulevarde importante, precum Decebal sau Unirii, au fost complet reconfigurate prin aliniamente de arbori (tei, platani, arțari), creând culoare verzi care reduc poluarea și îmbunătățesc calitatea aerului. De asemenea, peste 50 km de sisteme de irigații, alimentate, în mare parte, din apa lacului IOR, au fost instalate, asigurând întreținerea gazonului și a plantelor chiar și în perioadele secetoase.

Un proiect distinctiv este inițiativa de „păduri urbane”, prin care suprafețe neutilizate au fost transformate în zone dens împădurite. Acestea nu doar sporesc suprafața verde, ci contribuie la combaterea efectului de „insulă de căldură urbană”, fenomen resimțit tot mai acut în verile toride.