Istoricul Adrian Cioflâncă: “Deținuții politici trebuie judecaţi de la caz la caz. Unii au fost implicați în masacre pentru care ar fi fost pedepsiți oriunde în Europa”

Istoricul Adrian Cioflâncă pune într-o nouă lumină evenimentele din anii ’40 şi prezintă documente inedite din arhiva CNSAS despre pogromul legionar de la Bucureşti, din ianuarie 1941. Declaraţiile au fost făcute într-un interviu acordat pentru Jurnalistan.ro.

“Cu ajutorul colegilor, am identificat un dosar cu legionari implicați în masacrul din pădurea Jilava, acolo unde au fost uciși în jur de 85 de evrei. Până acum, se spunea că identitatea criminalilor din pădurea Jilava nu este cunoscută. Autoritățile comuniste au refăcut și extins ancheta, într-un dosar și mai bogat în informații. Mulți dintre cei condamnați în acest lot (în 1952 s-au dat noi sentințe) au rămas în închisoare până spre sfârșitul perioadei Dej”, declară Cioflâncă.

El aduce o nuanţă nouă în evaluarea foştilor deţinuţi politici din perioada comunistă, mulţi dintre ei membri sau simpatizanţi ai Mişcării Legionare.

“Despre deținuții politici trebuie să judecăm de la caz la caz, pentru că, iată, unii au fost implicați în masacre pentru care ar fi fost pedepsiți (cu mai multă sau mai puțină rigoare juridică) oriunde în Europa”, spune astăzi istoricul.

“Între mărturiile adunate la dosar se află mai multe declarații ale rabinului Herș Gutman, cel care a supraviețuit primului val de execuții, a fost prins, dus din nou în pădure împreună cu alți evrei, și a scăpat din nou, miraculos, din fața rafalelor legionare. După eliberarea din închisoare, legionarii au fost monitorizați prin dosare de urmărire informativă sau recrutați de Securitate, iar informațiile au fost adunate în dosare de rețea. Pe scurt, există documente din belșug pentru a scrie și rescrie istoria recentă. Cercetători interesați, pricepuți și onești să fie”, mai declară istoricul, cu referire la tragicele evenimente din 1941.