Jaf la Institutul Oncologic București descoperit de Curtea de Conturi. Unde au ajuns banii strânși de Rogobete din buzunarele cetățenilor

Curtea de Conturi a descoperit un adevărat jaf din bani publici la Institutul Oncologic din București (IOB). În vreme ce ministrul Sănătății îi acuză, mai mult sau mai puțin voalat pe români de fraudarea sistemului de concedii medicale pentru a-i taxa în plus, trece cu vederea adevărata risipă.

Încă de la preluarea mandatului de la Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete s-a comportat ca un agent constatator. Una dintre declarații pe care le-a făcut a fost referitoare la o presupusă fraudă cu concedii medicale. El i-a acuzat pe români, în baza unui capăt de grafic, fără alte dovezi, că își iau concedii medicale, invocând boli fictive.

A fost doar un pretext pentru ceea ce a urmat, respectiv reducerea indemnizațiilor de concediu medical și, ulterior, taxarea bolnavilor prin neplata primei zile de concediu medical. Mai mult, același Rogobete a susținut introducerea CASS pentru pensionari, mame în concediu de creștere și veterani de război, sub pretextul nevoii de bani pentru acoperirea tratamentelor medicale.

Jaf descoperit de Curtea de Conturi

În vreme ce Rogobete îi acuză pe români că fraudează sistemul de concedii medicale și le scoate mai mulți bani din buzunar, Curtea de Conturi a descoperit o sursă de risipă pe care ministrul a ignorat-o. Iar asta chiar sub nasul lui, la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București (IOB), după cum relatează Fanatik.

Raportul este unul dintre „cele mai dure” dintre cele date publicității și detaliază peste 30 de nereguli grave. Astfel se conturează o mică parte din risipa din sistemul public de sănătate pe care actualul guvern a pus-o pe spatele românilor, așa cum a făcut și cu deficitul bugetar.

Conform sursei citate, raportul Curții a dat la iveală numeroase nereguli în adminstrarea instituției și cheltuirea banilor publici. În acest caz, Parchetul General a deschis două dosare penale, în baza constatărilor inspectorilor de conturi.

Abonamente de telefonie și internet fără limită

Potrivit raportului întocmit de Curtea de Conturi, Institutul Oncologic București a achiziționat, între anii 2023 și 2024, 483  de abonamente de lux la telefonie mobilă, multe la prețuri lunare 55 euro/lună fără TVA. Mai mult, multe dintre abonamente, a căror valoare totală se ridică la 606.000 lei, nu au fost utilizate de nimeni. Astfel, au fost obținute zeci de telefoane scumpe și televizoare, „la ofertă”, care nu se mai regăsesc în instituție.

Oficialii instituției nu au putut prezenta, la control, nici un contract original privind achiziția celor aproape 500 de abonamente. Potrivit raportului citat, atunci când auditorii au cerut documentele, spitalul ar fi prezentat fotocopii primite pe e-mail de la furnizor.

„Cu adresa înregistrată sub nr.16634/03.09.2025, echipa de audit a solicitat entității punerea la dispoziție a dosarului achiziției pentru servicii de telefonie mobilă și acces internet mobil. Astfel, în data de 04.09.2025, entitatea a pus la dispoziție documente în fotocopie, transmise de către furnizor pe adresa de e-mail, la nivelul institutului nefiind regăsit în original nici un document care să certifice achiziția efectuată”, se arată în documentul citat de Fanatik.

Abonamente de lux plătite din bani publici

Inspectorii auditori au primit fotocopii pentru două contracte de achiziție a abonamentelor de telefonie. Primul, încheiat în iulie 2022, era pentru 55 de abonamente de lux. Un contract încheiat, inițial, pentru 27 de luni, la un abonament lunar de 55 de euro fără TVA. Abonamentul era format dintr-o componentă fixă (55 euro) și o componentă variabilă de 3,99% aplicată la costurile percepute după consumarea beneficiilor incluse, se arată în raport.

Al doilea contract a fost încheiat, în februarie 2023, pentru 312 abonamente cu preț variabil. Documentul citat arată că nu există un proces-verbal de predare-primire a cartelelor SIM către angajații instituției. Practic, abonamentele au fost plătite deși este foate posibil să nu le fi folosit nimeni.

„La nivelul entității nu există un proces-verbal de predare-primire a cartelelor SIM, aferente celor două contracte menționate mai sus, către angajații institutului în vederea utilizării acestora în interes profesional, entitatea plătind pe parcursul perioadei auditate contravaloarea abonamentelor lunare ale serviciilor, în baza facturilor emise de către furnizor”, se arată în documentul citat.

Firma de telefonie mobilă a transmis că mai există alte două contracte încheiate, în februarie și aprilie 2023, pentru alte 106 abonamente. În total, furnizorul de servicii a transmis că au fost încheiate 483 de abonamente care nu au fost folosite niciodată. Acestea au fost plătite, totuși, de IOB, cu 606.000 lei, în perioada 2023-2024.

Miza reală a contractelor: un cadou de 40.000 euro

Curtea de Conturi a mai constatat că în baza unuia dintre contractele de abonament, Institutul Oncologic a beneficiat de un credit de aproape 40.000 euro fără TVA pentru achiziția de telefoane de lux, televizoare și alte electronice vândute de operatorul de telefonie. Concret, IOB a plătit abonamente estimate la aproape 120.000 euro pentru un „cadou” de 40.000 euro.

„Mai mult decât atât, potrivit fișei de sinteză a contractului nr.072250752/14.07.2022, entitatea a beneficiat și de o subvenție, în sumă de 39.325 euro (fără TVA), sub formă de buget ce va putea fi folosit pentru achiziția de echipamente”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul de audit a mai constatat că în contractul cu furnizorul de telefonie se prevedea că orice factură semnată sau ștampilată de cineva din spital era considerată „certă și lichidă”. Dacă un simplu angajat a pus o ștampilă pe un document de livrare, Institutul a recunoscut oficial că datorează banii respectivi, chiar dacă produsele nu ajungeau în inventarul spitalului.

„Pentru achiziționarea de echipamente clientul trebuie să semneze o comandă, care intra în vigoare în momentul acceptării acesteia de către furnizor, în care sunt specificate: tipul fiecărui echipament, cantitatea, prețul, subvenția utilizată (…)  Astfel, este exclusiv în responsabilitatea clientului să se asigure că solicitarea echipamentelor, dar și recepționarea lor și semnarea facturilor aferente vor fi realizate de persoana împuternicită în acest sens de client (…)”, arată raportul citat.

Curtea de Conturi a constatat că echipamentele au dispărut

Conform raportului întocmit de Curtea de Conturi, spitalul a comandat 82 de produse scumpe (telefoane de ultimă generație, televizoare, aparate de aer condiționat). Auditorii au identificat doar 37 de de echipamente, fizic, alte 45 fiind dispărute. Este vorba despre 15 televizoare, 16 telefoane, 4 aparate de aer condiționat și alte dispozitive. Doar două dintre echipamentele achiziționate au fost înregistrate și în inventarul IOB,

„Din verificările efectuate în anul 2025 la nivelul entității, s-a constatat faptul că din totalul celor 82 echipamente comandate din subvenția pusă la dispoziție de către furnizor, doar 37 au fost identificate în entitate și doar 2 sunt înregistrate în patrimoniu (XXX), restul de 35 nu au fost înregistrate din lipsa documentelor justificative (aer condiționat-4 bucăți, televizoare XXX-15 bucăți, telefoane XXX-3 bucăți și telefoane XXX13 bucăți) (adresa nr.11400/23.06.2025)”, se arată în raportul Curții de Conturi.

În afară de aceste nereguli, inspectorii au mai descoperit un alt contract pentru abonamente de telefonie și cablu TV pentru care s-a plătit 1,6 milioane lei. Auditorii au constatat că IOB a plătit 50 de abonamente de telefonie, din care doar 30 erau folosite. Spitalul plătea lunar 250 de abonamente de cablu TV, însă când auditorii au numărat doar 227 de televizoare, din care doar 39 erau înregistrate în contabilitate.

„Echipa de audit a constatat faptul că, entitatea a plătit nejustificat servicii de telefonie mobilă și cablu tv, în condițiile în care aceasta nu utilizează în integralitate aceste servicii. În perioada auditată, respectiv 2023-2024, entitatea a efectuat plăți în sumă de 1.634.832 lei către furnizorul XXX, urmare facturilor emise de către acesta pe numele institutului”, se arată în documentul citat.

Raportul menționează și trei contracte suspecte de „furnizarea de servicii de comunicații electronice” în valoare de 2.380 euro/lună, 402 euro/ lună și 357 euro/lună. Sumele sunt semnificative, dat fiind că IOB avea deja un contract special pentru internet de mare viteză, de doar 47 euro/ lună.

Medicamente oncologice lipsă

O altă neregulă semnalată de Curtea de Conturim conform Fanatik, este legată de medicamentele destinate bolnavilor oncologici. În vreme ce Alexandru Rogobete și premierul Ilie Bolojan ne asigură că banii plătiți în plus la Sănătate acoperă tratamente și investigații pentru bolnavi, raportul de control arată cu totul altceva. Potrivit publicației citate mai sus, de la Institutul Oncologic, lipsesc medicamente în valoare de 22 de milioane de lei.

Raportul vorbește despre un prejudiciu de 22.128.290 lei, reprezentând diferența dintre înregistrările din contabilitate și datele raportate de farmacia institututului. Inspectorii Curții au ajuns la această concluzie după ce au comparat datele din computer cu cantitățile de medicamente care existau fizic în farmacia spitalului.

„Neasigurarea concordanței între evidența tehnico-operativă și cea contabilă ceea ce a determinat apariția unor diferențe în minus între cele două gestiuni, în sumă de 13.680.435 lei în anul 2023 și 8.447.855 lei în anul 2024, cu influență asupra realității stocurilor entității”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Curtea de Conturi sugerează posibile furturi sau deturnări

Raportul sugerează că diferența respectivă ar putea fi rezultatul unui cumul de greșeli, de la erori administrative, la consumuri neînregistrate la timp, un management defectuos, fără să excludă deturnarea sau furtul. Raportul Curții vorbește despre suspiciuni privind „realitatea consumului și a stocurilor de medicamente”.

„În concluzie, există suspiciuni rezonabile în ceea ce privește realitatea consumurilor și a stocurilor de medicamente și materiale sanitare, din perioada 2023 – 2024”, este fraza cheie a raportului.

Surse citate de publicație au relatat că este vorba despre „medicamente cu un regim special” destinate pacienților oncologici. Acestea au subliniat că este vorba despre produse căutate pe piața neagră care valorează foarte mult.

„Sunt medicamente foarte foarte scumpe. Dacă unul se vinde pe piața neagră cu 1.000 lei, atunci el costă 4.000 lei”, au relatat sursele citate.

Prejudiciul real este mult mai mare

Sursele citate au precizat încă un aspect important. Prejudiciul produs de lipsa medicamentelor ar putea fi mult mai mre, dat fiind că a fost stabilit în baza prețului de intrare a produselor.

„Prețul după care a fost calculat prejudiciul este cel de intrare. Dacă mai punem la socoteală și ce a cotizat Casa e posibil să ajungem la încă 5 milioane în plus”, au mai declarat sursele.

Or, prețul de pe factură, de intrare, este prețul la care Institutul Oncologic (IOB) cumpără medicamentele de la distribuitori. Când spitalul administrează acel medicament unui pacient, el raportează consumul către Casa de Asigurări pentru a-și recupera banii. Iar Casa decontează, pe lângă prețul de intrare și adaosul comercial reglementat pentru farmacii/spitale, dar și serviciul de administrare (manopera).

Altfel spus, dacă acele medicamente ar fi fost folosite corect, valoarea lor totală decontată, care include și taxele, adaosurile și costurile de program național, ar fi fost mult mai mare, în jur de 27 milioane lei. Această sumă dă impactul real asupra bugetului de stat.

Curtea de Conturi a descoperit operațiuni fictive în gestiune

Raportul Curții de Conturi mai face referire, printre alte nereguli descoperite, la neconcordanțe între intrări și consum. Auditorii menționează „înregistrarea în evidența financiar-contabilă a unor operațiuni specifice stocurilor de medicamente și materiale de laborator (consum) în sumă de 156.972 lei, fără documente justificative care să ateste realitatea acestora”.

Această sumă a fost descoperită, spune documentul, „din aplicarea testelor de detaliu asupra unui eșantion selectat”. Cu alte cuvinte, auditorii Curții au selectat prin eșantionare un grup de operațiuni prin „raționament profesional” și au constatat aceste nereguli.

Ei au dat ca exemplu „Nota Contabilă nr. 57773”, din 01.11.2023 care înregistrează o operațiune fictivă: „reglare solduri 31.10.2023”. Raportul citat spune că nu există nici o factură, nici un bon de consum, nici o recepție. Practic, spitalul spune că a consumat medicamente oncologice de 156.000 lei dar nu poate arăta cine le-a adus (factură) și cine le-a primit (bon de consum/pacient).

„Astfel, prin NC nr.57773/01.11.2023, s-au efectuat nejustificat, operațiuni în diferite gestiuni de medicamente și materiale laborator (…) Acestea au fost realizate prin debitarea contului 302 și creditarea contului 117 cu sume diferite pentru fiecare gestiune atât pozitive, cât și negative, ceea ce în final a condus la trecerea nejustificată pe cheltuieli pe seama exercițiilor financiare anterioare, a sumei de 156.972 lei, reprezentând atât medicamente cât și materiale de laborator medicină nucleară. Explicația notei contabile este «reglare solduri 31.10.2023». Nu au fost prezentate documente justificative, precum facturi fiscale, avize de însoțire a mărfii, note de recepție, bonuri de consum sau procese-verbale de inventariere, aferente operațiunilor respective, de intrare în gestiune sau consumul acestora”, se arată în raportul întocmit de Curtea de Conturi.

Acuzații de mușamalizare la Institutul Oncologic

Curtea de Conturi a cerut documentele care să justifice nota contabilă, dar potrivit raportului, nu a primit nimic. Drept urmare, concluzia a fost că există suspiciuni privind „reglarea scriptică”, pentru a acoperi lipsurile din gestiune. Operațiunea a fost făcută în contabiltate, fără să aibă acoperire în bonuri de consum sau alte documente justificative

„În concluzie, la nivelul entității au fost efectuate înregistrări în evidența financiar-contabilă, respectiv operațiuni specifice stocurilor de medicamente și materiale de laborator (consum) în sumă de 156.972 lei, fără documente justificative care să ateste realitatea acestora, existând suspiciuni rezonabile asupra intenției de reglare scriptică a unor stocuri de medicamente lipsă în gestiune”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Raportul mai face referire și la donațiile primite de Institutul Oncologic București care pur și simplu nu au fost trecute în evidența contabilă. Dacă medicamentele și materialele sanitare primite cu titlu de donație nu au intrat în evidența contabilă în momentul primirii asta înseamnă că ele pot fi scoase le fel de ușor din unitatea sanitară fără ca cineva să poată observa acest lucru în acte.

„Entitatea nu a înregistrat în evidența financiar-contabilă donații și sponsorizări în sumă de 1.478.062 lei, aferente perioadei 2023-2024”, spune Curtea de Conturi.