Klaus Iohannis: "Încadrarea consumului ridicat de antibiotice drept problemă de siguranță națională nu este una nejustificată"

În momentul în care întreaga Europă se află în alertă maximă în urma atentatelor de la Paris, Administraţia Prezidenţială din România pare să fi găsit încă un „duşman” pe care să-l treacă pe lista problemelor ce ţin de siguranţa naţională. Pornind de la constatarea că  România este între primele trei state din Europa la consumul de antibiotice, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, nici mai mult nici mai puţin, că excesul consumului de antibiotice poate fi încadrat la chestiuni de siguranţă naţională. Cu alte cuvinte, această problemă va fi analizată în şedinţele CSAT, unde se discută despre ameninţările teroriste, economice, informatice sau de altă natură la adresa României.

Declarația șefului statului vine în contextul în care, joi, 19 noiembrie, se sărbătorește Ziua Europană de Conştientizare asupra Consumului şi Rezistenţei la Antibiotice, evenimentul fiind marcat și de Administraţia Prezidenţială, care a organizat, la iniţiativa Societăţii Române de Microbiologie, la Palatul Cotroceni, simpozionul „Antibioticele – utilizare în exces și rezistenţă, impact major asupra sănătăţii publice”.

„Rezistenţa la antibiotice reprezintă o amenințare reală la adresa sănătății publice atât la nivel naţional, cât şi la nivel global, fiind tema majoră a celui mai recent summit al liderilor G7 desfășurat la Schloss Elmau, Germania (7-8 iunie 2015).

În condiţiile în care ţara noastră se află între primele trei state din Europa în ceea ce privește nivelul ridicat al consumului de antibiotice, încadrarea acestei practici drept problemă de siguranță națională nu este una nejustificată. Astfel, Administraţia Prezidenţială îşi propune să ofere, cu acest prilej, experţilor prezenţi la eveniment o platformă de dialog şi dezbatere în vederea identificării de soluţii concrete şi strategii de interes naţional adaptate sistemului de sănătate din România”, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

“Creşterea continuă a rezistenţei microbiene la antibiotice a atins în ultimii ani nivelul unei ameninţări serioase la adresa sănătăţii populaţiei la nivel internaţional. Avem, din păcate, o cunoaştere limitată a dimensiunilor fenomenului în ţara noastră. Ceea ce ştim este extrem de îngrijorător şi au fost parcurşi prea puţini paşi în comparaţie cu celelalte state europene către controlul rezistenţei microbiene. Este necesară identificarea de soluţii pentru a defini obstacolele ce trebuie depăşite în cadrul unui program de acţiune naţional destinat combaterii rezistenţei la antibiotice”, a afirmat, în cadrul simpozionului, Dr. Diana Păun, Consilier de Stat, Departamentul Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale.