Ministerul Educaţiei a anunţat, vineri, că va actualiza săptămânal lista care cuprinde încadrarea sau neîncadrarea clădirilor unităţilor de învăţământ într-o clasă de risc seismic, conform unui comunicat care cuprinde totodată toate clădirile instituțiilor de învățământ preuniversitar expertizate în acest sens.
Instituția precizează că va publica în fiecare vineri actualizările listei, așa cum sunt completate de către școli, pentru că au apărut diferențe deja, la doar trei zile distanță, între datele comunicate acum și cele publicate marți, pe 21 februarie; astfel, în privința clădirilor cu risc seismic I, adică cele cu risc de prăbușire la cutremur – sunt acum 45, cu 6 mai multe decât anunțaseră Ministerul Educației.
„Eventualele diferențe se datorează actualizărilor ulterioare operate în SIIIR”, explică Ministerul Educației.
Lista instituțiilor școlare cu risc seismic din București o puteți consulta aici în timp ce lista lista unităților de învățământ care au în uz câte o clădire încadrată în clasa I de risc seismic o puteți accesând acest site.
„Începând de astăzi, 24 februarie, Ministerul Educaţiei va face cunoscută, prin afişare pe site-ul instituţiei, situaţia clădirilor aşa cum reiese din actualizările operate la nivelul unităţilor de învăţământ în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (SIIIR).
Lista cuprinzând încadrarea/neîncadrarea clădirilor într-o clasă de risc seismic va fi publicată în fiecare zi de vineri, cu datele actualizate în cursul săptămânii”, a informat Ministerul Educaţiei.
Documentul va cuprinde informaţii privind toate clădirile aparţinând instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar.
Potrivit sursei citate, lista va cuprinde informaţii privind starea tuturor clădirilor folosite în învățământul preuniversitar, fie că acestea sunt în conservare, în uz, cu activitate didactică relocată, în reabilitare sau consolidare.
„Precizăm că menţiunea «Altă destinaţie» face referire la clădiri care pot fi ateliere, magazii, anexe etc, neîncadrându-se în categoriile săli de clasă, laboratoare, cămin, cantină, grupuri sanitare, sală de sport.
Reamintim faptul că lista făcută publică de Ministerul Educaţiei în data de 21 februarie 2023 s-a bazat pe informaţiile introduse în SIIIR la acel moment şi a inclus doar clădirile în uz încadrate în RS1 (clasa de risc seismic I n.r.) şi care necesită intervenţie rapidă. Eventualele diferenţe se datorează actualizărilor ulterioare operate în SIIIR”, se arată în informare.
Ministerul Educaţiei solicită autorităţilor publice locale, în calitate de administratori ai clădirilor, să pună la dispoziţia unităţilor de învăţământ, acolo unde există, actele oficiale care atestă o situaţie distinctă faţă de informaţiile din SIIIR, pentru corecta informare atât a comunităţii educaţionale, cât şi a opiniei publice.
În luna septembrie 2022, în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR), 118 clădiri cu destinația învățământ figurau ca fiind încadrate în clasa de risc seismic I iar reprezentanţii ministerului au precizat că datele sunt introduse la nivelul fiecărei unități de învățământ și că în centralizarea de anul trecut figurau clădiri care, în prezent, sunt fie în reabilitare, fie în conservare, nefiind folosite pentru activități didactice.
În urma reactualizării datelor din Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) de către conducerile unităților de învățământ, 39 de clădiri sunt încadrate în clasa de risc seismic I, dintre care doar 21 sunt în uz.
Dintre aceste 21 de clădiri, 15 clădiri au destinația săli de clasă/laboratoare, iar 6 clădiri au alte destinații.
Atașăm, mai jos, lista unităților de învățământ care au în uz câte o clădire încadrată în clasa I de risc seismic:
Ministerul Educației a solicitat conducerilor inspectoratelor școlare ca, împreună cu autoritățile locale, să găsească soluții pentru relocarea preșcolarilor/elevilor care învață în clădiri clasificate ca având grad de risc seismic I afșate încă în uz.
De-asememea, instituțiile de învățământ care prezintă risc crescut în caz de cutremur, potrivit expertizărilor realizate, vor intra cu prioritate într-un proces de consolidare și reabilitare printr-un program guvernamental ce va fi aprobat de Guvern.
Pe lângă programele finanțate de la bugetul de stat, vor fi luate în vedere și proiectele susținute din fonduri europene.