Lucian Boia: Când România a intrat în Primul Război Mondial, a ales Transilvania, în detrimentul Basarabiei. Lucrul acesta trebuie spus

Când România a decis intrarea în Primul Război Mondial alături de Antanta și împotriva Puterilor Centrale, a avut de ales implicit între Basarabia și Transilvania, iar balanța a înclinat spre cea din urmă. Doar un noroc formidabil a făcut ca, până la urmă, ambele provincii să fie integrate în România Mare. Asta pentru că România s-a bucurat de beneficiile unui câștigător, deși ea a pierdut războiul. La polul opus, Germania nu a pierdut niciun centimetru de pământ, dar a fost marele învins și a fost umilită prin tratatele de pace.

România celebrează, în 2016, un secol de la intrarea în Primul Război Mondial. Într-un interviu pentru news.ro, istoricul Lucian Boia vorbește despre un război atipic, cu un final paradoxal.

”La noi lucrurile astea nu prea se spun. Se spune că România a intrat în război pentru înfăptuirea idealului naţional, dar se uită să se spună că era o dublă alegere posibilă: puteam să mergem în război cu Antanta, aşa cum s-a întâmplat până la urmă, în vederea alipirii Transilvaniei şi Bucovinei, sau puteam să mergem în război cu Puterile Centrale, aşa cum preconizau unii, dar sigur, ei erau minoritari, pentru a elibera, pentru a readuce la ţară provincia pierdută în urma anexării de către Rusia, adică Basarabia. În perspectiva începutului de război nu exista nicio soluţie, asta s-a întâmplat spre sfârşit, să se îmbine cele două soluţii, dar nu exista nicio soluţie de unire a tuturor provinciilor româneşti. Sigur, era important să fii în tabăra învingătorilor, că degeaba alegeai o tabără, dacă aceasta a pierdut războiul. E clar că decizia luată în 1916 şi începând chiar treptat din 1914, care s-a înclinat spre Antanta, a lăsat la o parte Basarabia, asta este o realitate şi trebuie spus, pentru că aşa este corect, în favoarea Transilvaniei şi Bucovinei”, a explicat Lucian Boia pentru news.ro.

Întrebat de ce atunci România a ales Transilvania, în detrimentul Basarabiei, dacă Transilvania cumva ”strălucea” mai tare, istoricul a răspuns: ”Sigur că strălucea mai tare, era o provincie frumoasă, avea un număr mare de locuitori, inclusiv de români, era mai dezvoltată din toate punctele de vedere, şi economic, şi cultural şi o provincie în care românii, românii transilvăneni jucaseră un rol important în constituirea ideologiei naţionale româneşti, a culturii române moderne, începând cu Şcoala Ardeleană. Basarabia se aflase într-o zonă mult mai periferică, odată cu anexarea ei de Rusia în 1812. E clar că, puşi să aleagă, românii, majoritatea, pentru că au fost şi unii, aşa-zişii germanofili care înclinau în direcţia cealaltă, credeau că securitatea României, nu numai cea de moment, ci cea pe un întreg timp istoric, era mai bine asigurată prin alianţa cu Germania. Şi lucrurile revin: dacă astăzi am fi puşi să alegem între Rusia şi Germania, ştim de la bun început ce alegem. Asta era într-un fel alegerea şi în 1914: sigur, nu numai între Rusia şi Germania, fiindcă Rusia era alături de Franţa, de Marea Britanie, Rusia nu îşi putea face de cap în război”.

Boia a mai precizat că România a intrat în război în 1916, dar l-a pierdut, căci armata română nu era suficient de pregătită.

”România rămâne singură, aici în faţa Puterilor Centrale şi e nevoită să încheie dezastruoasa pace separată de la Buftea, apoi de la Bucureşti din 1918. (…) Pierde şi ceva din încrederea aliaţilor, pe drept sau pe nedrept, cu destulă nedreptate, de fapt. Asta i se reproşează României, că nu ar fi avut căderea morală să iasă din război, trebuie să îl ducă până la capăt, dar cum să mai lupte, în condiţiile în care era complet izolată şi încercuită?”, a mai spus istoricul pentru news.ro.

Întrebat dacă putem găsi aici prima sincopă în relaţia pe care am avut-o cu Germania, care păstrează cumva această memorie a unor trădări ale României, el a răspuns: Da, şi în primul, şi în al doilea război. Bine, trădările e prea mult spus. Aici e de discutat până unde poate să meargă ataşamentul faţă de principii, de alinaţe în faţa a ceea ce este interesul naţional al României. Cei mai mulţi oameni politici au decis aşa cum au decis în 1916. Ce vreau să spun e că regele Carol a susţinut cu tărie, dar a fost dezavuat de cei mai mulţi oameni politici, intrarea imediată în război alături de Puterile Centrale. Sigur, se poate spune că era ataşamentul lui faţă de ţara de unde provenea, nu se poate nega. În acelaşi timp era şi convingerea lui şi e o convingere care nu poate fi înlăturată repede, Carol I nu e totuşi un lider oarecare, a fost cel mai mare rege pe care l-a avut România şi poate cel mai bun cap politic care a existat în ţara asta, convingerea lui că pe termen lung interesul României nu e cu Rusia, e cu Germania. Nu putem să îl contrazicem la scara largă a istoriei”.

Cât despre declarația ambasadorului american la Chișinău, conform căreia Republica Moldova nu este România, Boia a declarat pentru news.ro: ”Omul ce a spus e foarte corect. A spus că Republica Moldova nu e România, a spus că are o istorie specifică şi are o istorie specifică, pentru că până la 1812 e aceeaşi istorie, nu cu a României, ci cu a Moldovei, România există abia de la 1859, trebuie să fim conştienţi de acest lucru, iar de două secole încoace, istoria Republicii Moldova e sensibil alta faţă de istoria României şi asta a marcat-o din toate punctele de vedere. România sigur că e apropiată de Basarabia, au pornit dintr-un trunchi comun, dar nu poţi să spui că Basarabia este România. Aceasta este o afirmaţie incorectă, afirmaţia corectă e că Basarabia nu e România sau că e aproape de România, dar nu e identică, nu sunt acelaşi lucru. Asta este. Ce s-a putut atunci nu s-a mai putut la 1989 sau la 1990, din mai multe motive, contextul internaţional cu totul altul şi Rusia, care îşi are interesele ei în zonă, dar mai ales şi asta nu se spune, din pricina faptului că basarabenii, să le spunem aşa, într-o majoritate evidentă, nu vor să se unească cu România. Problema nu este ce vrea România aici, ci dacă vor ei să se unească cu România. Cei mai mulţi preferă să trăiască într-o Republică Moldovă independentă”.

Când Republica Moldova şi-a declarat în 1991 independenţa, România a fost prima care a recunoscut-o şi ”asta a spus şi ambasadorul american, nu înţeleg de unde atâta supărare”.